ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1224/2017

Decizia nr. 1224/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/45/2014 reclamanta A. a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. 29539/G/II din 15 iulie 2014 întocmit de către pârâta Agenția Națională de Integritate, act prin care s-a statuat că reclamanta, în calitate de șef serviciu contabilitate în cadrul Consiliului Județean Vaslui, s-a aflat în conflict de interese conform dispozițiilor art. 79 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003, întrucât a existat un interes de natură patrimonială pentru fiul său administrator și asociat la SC B. SRL.

Prin încheierea de ședință din 27 ianuarie 2015, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a dispus suspendarea judecății cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (2) C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâtă Agenția Națională de Integritate, solicitând admiterea recursului și modificarea încheierii în sensul admiterii cererii de repunere pe rol cauzei.

În susținerea cererii de recurs, recurenta-pârâtă a arătat că soluția ce se va da sub aspect penal, nu trebuie și nu este hotărâtoare pentru procesul privind conflictul de interese administrativ.

Recurenta a susținut că latura penală urmează să fie examinată de organele de cercetare penală în conformitate cu dispozițiile Codului penal, și în situația în care urmează să se constate existența unor infracțiuni acestea vor fi sancționate cu raportare la prevederile Codului de procedură penală.

Recurenta a susținut că prin hotărârea judecătorească conflictul de interese administrativ reglementat de Legea nr. 161/2003, este examinat prin raportare la normele administrative urmând ca în situația unei hotărâri definitive și irevocabile să se aplice sancțiunile prevăzute din Legea nr. 176/2010.

A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre continuarea judecății.

Analizând încheierea atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-pârâtă, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, în considerarea următoarelor argumente:

Pentru a ajunge la această soluție, Înalta Curte a constatat că instanța de fond a apreciat că există o strânsă legătură între obiectul pricinii dedusă judecății în litigiul de față și urmărirea penală a reclamantei din prezenta cauză, dispusă în Dosarul penal nr. x/P/2014.

Potrivit art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. "Instanța poate suspenda judecata când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel."

Textul citat instituie o posibilitate a instanței și nu o obligație, în sensul de a suspenda cauza în situația ivirii circumstanțelor expuse.

Înalta Curte constată că obiectul prezentei acțiuni îl reprezintă cererea reclamantei de anulare a Raportului de evaluare nr. 29539/G/II din 15 iulie 2014 întocmit de către pârâta Agenția Națională de Integritate, act prin care s-a statuat că reclamanta, în calitate de șef serviciu contabilitate în cadrul Consiliului Județean Vaslui, s-a aflat în conflict de interese conform dispozițiilor art. 79 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003, întrucât a existat un interes de natură patrimonială pentru fiul său administrator și asociat la SC B. SRL.

În conformitate cu art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției: "Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative."

De asemenea, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 301 C. pen., conflictul de interese este "Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă".

Incriminarea faptei presupune nu numai simpla interzicere a intereselor de natură privată a funcționarului public, ci și formarea corectitudinii deciziilor administrative, pentru ca un conflict de interese nesoluționat să nu conducă la un abuz în serviciu

Înalta Curte reține că indiferent de soluția dată în urmărirea penală privind infracțiunea conflictului de interese, aceasta nu trebuie să sisteze sau să suspende demersurile Agenției pentru a demonstra conflictul de interese în materie administrativă în care s-ar fi putut aflat reclamantul.

Soluția laturii penale nu are nicio incidență în ce privește latura administrativă, iar instanța pe contencios are posibilitatea să examineze existența conflictului de interese prin raportare la prevederile privind conflictul de interese administrativ, necondiționată sau influențată de soluția laturii penale.

Conflictul de interese administrativ reglementat de Legea nr. 161/2003 este examinat prin raportare la normele administrative urmând ca în situația unei hotărâri definitive și irevocabile să se aplice sancțiunile prevăzute din Legea nr. 176/2010, chiar dacă nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii de conflict de un interese (conflict de interese penal).

4.2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul,va casa încheierea atacată și, pe cale de consecință, va respinge cererea de suspendare a judecății cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva Încheierii din 27 ianuarie 2015 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea atacată, în sensul că respinge cererea de suspendare a judecății cauzei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 martie 2017.

Procesat de GGC - NN