ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1606/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1606/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 1606/2017
Asupra
conflictului negativ de față, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 7 august
2017, petentul Biroul Executorilor Judecătorești Asociați A. a
solicitat încuviințarea cererii de intervenție în cadrul dosarului de
executare silită nr. x/2016, pentru creditorul intervenient Banca B. SA -
Sucursala Lipscani, împotriva debitorului C.
Prin
încheierea nr. 13315 din data de 17 august 2017, Judecătoria
Constanța a declinat competența de soluționare a cererii de
intervenție în favoarea Judecătoriei Buftea.
Pentru a
pronunța această hotărâre instanța a reținut că,
în conformitate cu prevederile art. 692 alin. (3) C. proc. civ., după
înregistrarea cererii de intervenție, executorul judecătoresc o va
înainta de îndată instanței de executare competente, făcând
aplicabilitatea dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., potrivit
cărora instanța de executare este judecătoria în a cărei
circumscripție se află, la data sesizării organului de
executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
Constatând
că domiciliul actual al debitorului se află în orașul Voluntari,
jud. Ilfov, instanța a concluzionat că revine Judecătoriei
Buftea, ca instanță de executare, competența de a soluționa
cererea de intervenție.
Învestită
prin declinare, Judecătoria Buftea a pronunțat încheierea din data de
19 septembrie 2017 prin care a admis excepția necompetenței
teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța, a
constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat cauza
și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație
și Justiție, în vederea soluționării conflictului de
competență.
În motivarea
soluției pronunțate, instanța a reținut caracterul
incidental al cererii de intervenție efectuată în dosarul de
executare nr. x/2016, în care instanță de executare este
Judecătoria Constanța, indiferent de împrejurarea că domiciliul
actual al debitorului se află în raza de competență a
Judecătoriei Buftea.
Analizând
conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135
alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta
Curte reține următoarele:
Cu privire la
conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Buftea
și Judecătoria Constanța, în ceea ce privește
soluționarea cererii de intervenție formulate în cadrul dosarului de
executare silită nr. x/2016, pentru creditorul intervenient Banca B. SA -
Sucursala Lipscani, împotriva debitorului C., se reține aplicabilitatea în
cauză a dispozițiilor art. 692 alin. (3) C. proc. civ., în
conformitate cu care după înregistrarea cererii (de intervenție),
executorul judecătoresc o va înainta de îndată instanței de
executare competente, împreună cu toate documentele justificative.
Art. 651
alin. (1) teza I C. proc. civ. stabilește că instanța de
executare este judecătoria în a cărei circumscripție se
află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau,
după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune
altfel.
Alin. (2) al
aceluiași articol prevede că schimbarea domiciliului sau sediului
debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea
executării silite nu atrage schimbarea competenței instanței de
executare.
Cum cauza ce face
obiectul prezentului conflict de competență reprezintă o cerere
de intervenție formulată în cadrul dosarului de executare nr. x/2016,
în care instanță de executare este Judecătoria Constanța,
reținând caracterul incidental al cererii de intervenție, în
speță devin aplicabile dispozițiile legale mai sus
menționate, astfel încât competența de soluționare revine
instanței învestite cu încuviințarea cererii de executare
silită, respectiv judecătoriei în a cărei circumscripție se
afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după
caz, sediul debitorului.
Examinând
înscrisurile existente în dosar, se constată că cererea de executare
silită principală formulată de creditoarea D. împotriva
debitorului C. a fost înregistrată sub Dosar nr. x/2016 la Biroul
Executorilor Judecătorești Asociați A. la data de 5 octombrie
2016, dată la care domiciliul debitorului C. se afla în Constanța.
Față
de caracterul de ordine publică al normelor de competență, în
condițiile în care la data sesizării organului de executare
domiciliul debitorului se afla Constanța, iar legea nu prevede o altă
instanță de executare în cazul în care se solicită
încuviințarea cererii de intervenție formulată în cadrul unui
dosar de executare, Înalta Curte urmează a constata că revine
Judecătoriei Constanța competența teritorială de
soluționare a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei
Constanța.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 19 octombrie 2017.