ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 890/2017

Decizia nr. 890/2017

Asupra cererii de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 68 din 25 ianuarie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2011, a fost respinsă excepția nulității și a lipsei de interes invocată de recurenta-pârâtă SC A. SA București. A fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC B. SRL prin administrator judiciar RTZ C. SPRL - filiala Alba împotriva Deciziei civile nr. 1698A din 29 octombrie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă. A fost respins recursul declarat de pârâta SC A. SA București împotriva aceleiași decizii, ca fiind rămas fără obiect.

Petenta SC A. SA București a formulat cerere privind completarea dispozitivului Deciziei nr. 68 din 25 ianuarie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, pronunțate în Dosarul nr. x/3/2011, solicitând acordarea cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, în esență, pentru următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor art. 281

2

C. proc. civ., procedura completării hotărârii are în vedere situația în care instanța pronunță o hotărâre prin care omite să soluționeze toate capetele de cerere cu care a fost învestită (principale sau accesorii) sau omite să se pronunțe asupra unei cereri conexe sau incidentale, deși partea nu a renunțat la judecata acestora.

În temeiul dispozițiilor art. 281

2

C. proc. civ., se procedează la completarea hotărârii atunci când instanța s-a pronunțat minus petita, în raport cu ceea ce s-a cerut de către părți.

Fără a formula alte critici împotriva deciziei, pe care o consideră temeinică și legală, învederează omisiunea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a se pronunța asupra cererii privind obligarea SC B. SRL la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei în fond, cât și în căile de atac (apel și recurs), deși a solicitat aceasta măsură.

Cu toate acestea, se poate constanta omisiunea instanței de a se pronunța asupra cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, neexistând în cadrul dispozitivului deciziei nicio mențiune din care să reiasă că instanța ar fi analizat această solicitare.

Referitor la temeinicia cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, culpa procesuală a SC B. SRL, partea care a pierdut procesul, reiese din împrejurarea că instanța de apel, schimbând în parte hotărârea primei instanțe, a dispus respingerea acțiunii în pretenții formulate de reclamanta SC B. SRL împotriva SC A. SA ca neîntemeiată, această soluție fiind menținută de instanța de recurs.

Deși recursul SC A. SA a fost respins ca rămas fără obiect, în raport de împrejurarea că SC B. SRL a achitat sumele datorate petentei în cadrul procedurii de insolvență după declanșarea căii de atac, aceasta nu schimbă cu nimic faptul că această societate este partea care a pierdut procesul și, în raport de culpa sa procesuală, se impune a suporta cheltuielile de judecată.

În cazul de față, omisiunea instanței de a se pronunța asupra cheltuielilor de judecată nu se poate justifica nici prin compensarea acestora, întrucât această soluție ar putea fi incidentă doar în ipoteza în care pretențiile părților ar fi fost admise în parte, or, în speță, pretențiile solicitate de SC B. SRL au fost integral respinse ca urmare a deciziei pronunțate de instanța de apel, decizie menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În drept au fost invocate prevederile art. 281

2

C. proc. civ. din 1865.

Cererea nu este fondată.

În conformitate cu prevederile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., partea care cade în pretenții, respectiv partea care a pierdut procesul, va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

La baza obligației de restituire a cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală. Partea din vina căreia s-a purtat procesul trebuie să suporte cheltuielile făcute, justificat, de partea care a câștigat litigiul.

În speță, ambele recursuri au fost respinse, context în care niciuna din părți nu poate pretinde cheltuieli de judecată în raport cu cealaltă, ambele părți având poziția juridică de părți căzute în pretenții, ca efect a respingerii recursurilor promovate de acestea.

Nu se poate reține omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor, o eventuală mențiune de respingere a cererii în dispozitiv nu crea posibilitatea ca petenta să își recupereze cheltuielile avansate cu susținerea recursului, neavând astfel nicio finalitate juridică.

În consecință, cererea de completare a dispozitivului deciziei menționate se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de petenta SC A. SA București privind completarea dispozitivului Deciziei nr. 68 din 25 ianuarie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, pronunțate în Dosarul nr. x/3/2011, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 mai 2017.

Procesat de GGC - NN