ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3202/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3202/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 3202/2016
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/44/2014 la Curtea de Apel Galați, secția pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați în contradictoriu cu pârâta Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a solicitat anularea Hotărârii nr. 136 din 26 februarie 2014 emisă de pârâtă.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut prin hotărârea contestată că pârâta a apreciat că, „Condițiile speciale de angajare impuse de reclamantă reprezintă discriminare conform art. 2 alin. (1) art. 4
1
coroborat cu art. 7 alin. (2) ale O.G. nr. 137/2000”.
În motivarea acestei hotărâri, colegiul director a constatat că, condițiile specifice stabilite de D.G.R.F.P. Galați, (condiții care nu au fost stabilite de alte direcții), nu reprezintă cerințe profesionale reale și determinante, au fost stabilite arbitrar, drept pentru care s-a constatat că D.G.R.F.P. Galați a condiționat ocuparea unui post printr-o măsură discriminatorie.
S-a mai arătat că la angajarea ca funcționar public în cadrul Autorității Naționale a Vămilor reclamantei i-a fost cerută ca și condiție specifică doar dovada de a fi absolventă de studii superioare, fără a fi necesară o anumită specializare, însă acest lucru s-a întâmplat în anul 1998, ulterior fiind cerute la angajare studii superioare de o anumită specializare în funcție de specificul funcției publice.
1.2. Soluția primei instanțe
Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 197 din 7.10.2014, a admis acțiunea formulată de reclamanta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a dispus anularea Hotărârii nr. 136/2014 emisă de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Curtea a considerat că petenta nu a fost discriminată, aceasta având posibilitatea să se înscrie la concurs pentru un post unde era suficient să fie absolventă de studii superioare.
În acest context Curtea a apreciat că petentei nu i-a fost îngrădit dreptul de a participa la un concurs pentru ocuparea unui loc de muncă, concret aceasta nu a fost discriminată.
Calea de atac exercitată
2.1. Recursul
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării invocând prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea recursului formulat, recurentul C.N.C.D. a susținut, în esență, nelegalitatea hotărârii recurate, întrucât nu a fost citată în cauză petenta A., beneficiara Hotărârii C.N.C.D. nr. 136 din 26.02.2014 supusă controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ, fiind încălcat principiul contradictorialității cât și dispozițiile art. 22 C. proc. civ.
De asemenea, a susținut că hotărârea contestată în cauză a fost emisă cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 137/2000, republicată, întrucât cerințele specifice stabilite de reclamantă nu reprezintă cerințe profesionale reale și determinante, ci reprezintă criterii de discriminare.
2.2. Întâmpinarea
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați a depus la dosar întâmpinare, a susținut legalitatea și temeinicia sentinței recurate și a combătut criticile recurentului.
2.3. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 11 aprilie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 7 iunie 2016.
Considerentele și soluția instanței de recurs
Înalta Curte, analizând recursul formulat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, reține că acesta este fondat, pentru considerentele ce urmează a fi prezentate.
Prin Hotărârea nr. 136/2014 a C.N.C.D., urmare a sesizării formulată de A., s-a stabilit că: „1. Condițiile speciale de angajare impuse de reclamantă reprezintă discriminare conform art. 2 alin. (1) și art. 4
1
coroborat cu art. 7 alin. (2) ale O.G. nr. 137/2000. 2. Aplică sancțiunea de avertisment contravențional față de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați conform art. 5 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 2/2001 (...)”.
Instanța de fond prin sentința nr. 197/2014, recurată în cauză, a admis acțiunea reclamantei D.G.R.F.P. Galați și a dispus anularea Hotărârii nr. 136/2014 emisă de C.N.C.D.
Se constată că la judecata în primă instanță, petenta A. nu a fost citată.
Potrivit dispozițiilor art. 22 C. proc. civ., judecătorul fondului trebuia să manifeste rol activ în ceea ce privește aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
De asemenea, îi revenea obligația de a stabili cadrul procesual, inclusiv în ceea ce privește părțile raportului juridic în domeniul discriminării reclamate, prin introducerea în cauză a beneficiarului Hotărârii C.N.C.D., respectiv petenta A.
Întrucât petenta a fost parte în procedura derulată în fața C.N.C.D. se impunea ca în fața primei instanțe de judecată să se stabilească corect cadrul procesual pasiv, care să includă și persoana împotriva căreia s-ar răsfrânge efectele hotărârii judecătorești, respectiv petenta A.
De altfel, introducerea în cauză a petentei se impunea și în virtutea principiilor consacrate în art. 13 și 14 C. proc. civ., respectiv principiul dreptului la apărare și al contradictorialității, inclusiv din perspectiva dispozițiilor art. 6 din C.E.D.O. referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Dispozițiile art. 16
1
din Legea nr. 554/2004, modificată și completată impuneau, de asemenea, introducerea în cauză a petentei, beneficiară a hotărârii a cărei anulare s-a solicitat în cauză.
Și dispozițiile art. 78 alin. (1) și (2) C. proc. civ. impuneau introducerea în cauză a petentei, parte a raportului juridic de discriminare supus examinării.
Prin urmare, nesocotind aceste principii fundamentale prevăzute de C. proc. civ., cât și dispozițiile legale menționate anterior, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, astfel că se impune casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru stabilirea în mod corect a cadrului procesual, inclusiv prin introducerea în cauză a petentei A., beneficiara Hotărârii nr. 135 din 26.02.2014, obiect al acțiunii în anulare dedusă judecății.
Față de toate considerentele expuse, Înalta Curte apreciază că este întrunit motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 497 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinței nr. 197 din 7 octombrie 2014 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2016.