ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.12.2016

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3394/2016

HOTĂRÂRE
06.12.2016
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3394/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 14.10.2015, sub nr. 36930/3/2015, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR., SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., ȘERBAN MARIANA, YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII. și JJJJJJJJ., au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, obligarea pârâților la plata sumelor reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral produs prin discriminare ca urmare a neacordării suplimentului postului (25% la salariul de baza) și suplimentul treptei de salarizare (25% la salariul de baza) și la plata efectiva a sumelor reprezentând suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza și suplimentul corespunzător treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza, începând cu 01.01.2004 calculate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și pana la pronunțarea unei hotărâri definitive. Totodată, au solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata.

Motivându-și în fapt acțiunea, reclamanții au precizat că sunt funcționari publici în cadrul AJFP Constanța, iar potrivit dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Apreciază că, în această calitate, ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi salariale ca și colegii lor care, la sfârșitul anului 2014 au primit salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25%.

În aceste condiții au apreciat că au fost discriminați intr-un drept al lor, în raport de ceilalți colegi din cadrul D.G.R.F.P. Galați.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința civilă nr. 1881 din 23.03.2016 a Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocată din pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați declinându-se competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția de contencios adminstrativ și fiscal.

În motivarea soluției pronunțate, Tribunalul București a apreciat că, potrivit dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită prin lege competența altor instanțe.

În prezentul litigiu, s-a constatat că reclamanții au domiciliul în județul Constanța, Tulcea sau Galați, iar raportul de drept principal este obligarea angajatorului, DGRFP Galați, la plata unor sporuri.

S-a apreciat astfel că este competent în soluționarea litigiului Tribunalul Galați, secția de contencios administrativ.

Pe rolul Tribunalului Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, cauza a fost înregistrată la data de 14.06.2016 sub nr. x/3/2015.

Prin sentința nr. 708 din 30 septembrie 2016, Tribunalul Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale, pe care a admis-o și pe cale de consecință și-a declinat la rândul său competența în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal. Totodată, a constatat invit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia, reținând, în esență următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres, prin lege, competența altor instanțe.

Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale iar cum în prezenta cauză reclamanții au optat pentru instanța competentă de la sediul pârâților Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a Ministerului Finanțelor Publice, competența teritorială de soluționare a prezentei cauze revine Tribunalului București.

Verificând mai întâi regularitatea investirii sale cu conflictul negativ de competență, Înalta Curte apreciază că este competentă să îl soluționeze, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., republicat, în calitate de instanță ierarhic superioară și comună instanțelor aflate în conflict.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că, în raport cu obiectul litigiului și cu dispozițiile legale incidente, competența revine Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata sumelor reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral produs prin discriminare ca urmare a neacordării suplimentului postului (25 % la salariul de bază) și suplimentul treptei de salarizare (25 % la salariul de bază) precum și la plata efectivă a sumelor reprezentând suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază, începând cu 01.01.2014 calculate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la pronunțarea unei hotărâri definitive; drepturi prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/2999 privind Statutul Funcționarilor publici.

Așa cum au apreciat și instanțele între care s-a ivit prezentul conflict de competență, acțiunea reclamanților se încadrează în categoria conflictelor de muncă, raportat la calitatea reclamanților, de funcționari publici, fiind aplicabile în acest sens dispozițiile Legii nr. 188/1999.

Astfel, dispozițiile Legii nr. 188/1999 reprezintă dreptul comun în materie de raporturi de serviciu privind funcționarii publici, lege care la rândul ei se completează cu legea nr. 554/2004 ce reprezintă dreptul comun mai larg în materie de contencios administrativ.

În ceea ce privește competența de soluționare a prezentului litigiu, se reține că potrivit prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului

Conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului.

De asemenea, conform art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Astfel, în materia contenciosului administrativ, competența teritorială este o competență alternativă, stabilindu-se un beneficiu în favoare reclamantului, pentru considerații care urmăresc o protecție mai bună a drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, de a opta între cele două instanțe la momentul formulării cererii.

Opțiunea reclamantului se exercită în momentul introducerii cererii de chemare în judecată și odată exercitat, acest drept de opțiune produce efectul investirii instanței, reclamantul neavând posibilitatea de a reveni asupra opțiunii făcute, iar pârâții și instanța din oficiu nemaiputând invoca necompetența teritorială.

Înalta Curte apreciază astfel că, prin introducerea cererii de chemare în judecată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanții au făcut alegerea de domiciliu în sensul dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în urma acestei alegeri nefiind posibilă invocarea excepției de necompetență teritorială.

Cum în speță, reclamanții au procedat la o astfel de alegere, nici pârâții și nici instanța din oficiu, nu mai poate invoca necompetența teritorială raportat la dispozițiile cuprinse în Teza a II-a a art. 10, alin. (3),, dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.

Faptul că, unul dintre pârâți, în speță Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, este angajatorul reclamanților, ori faptul că aceștia au domiciliile în județele Constanța, Tulcea și Galați, nicidecum în București, nu prezintă relevanță, în condițiile în care celelalte două autorități publice pârâte chemate în proces, respectiv Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, își au sediile în

București iar reclamanții, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 au optat pentru instanța de la sediul acestor pârâți.

În plus, astfel cum corect a reținut și Tribunalul Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, acțiunea reclamanților nu vizează strict pretenții bănești ce derivă din raportul de serviciu, ci și despăgubiri materiale ce rezultă dintr-o anumită situație apreciată de reclamanți ca fiind discriminatorie, în temeiul dispozițiilor art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000; pretenție ce presupune analizarea inclusiv a criteriilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR., SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., ȘERBAN MARIANA, YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII. și JJJJJJJJ. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 decembrie 2016.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-06-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2457/2015
Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. În lipsa părților, a căror citare nu a fost dispusă, conform art. 493 alin. 6 din Noul C. proc. civ., PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge re
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 135/2017
Asupra contestației în anulare de față, constată și reține următoarele: Prin decizia nr. 608 din 23 martie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins recursul declarat de recl
ÎCCJ 2017-03-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1019/2017
erii din 27 martie 2013 și Încheierii din 22 mai 2013 ale Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, și a fost admis recursul declarat de reclamantele A., B. și D. împotriva Sentinței civile nr. 4.187 din
ÎCCJ 2017-10-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1494/2017
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Cu privire la litigiul ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/2015 soluționat prin Decizia nr. 895 din 14.04.2016 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă - se reține că: Prin cererea înregistrată l
ÎCCJ 2016-12-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3477/2016
Decizia nr. 3477/2016 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 2682 din 10 octombrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
Sursă