ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3264/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 09.10.2014, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, anularea Notificării nr. P/3263 din 29 aprilie 2014 prin care i-au fost comunicate o serie de date în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției clawback aferente trimestrului I al anului 2014, și anularea adresei nr. P/4542 din 06 iunie 2014 prin care CNAS a răspuns contestației administrative.

Curtea de Apel București, prin sentința nr. 749 din 17 martie 2015, a admis acțiunea și a anulat Notificarea nr. P/3263 din 29 aprilie 2014 și adresa din 06 iunie 2014 emise de pârâta CNAS.

Împotriva acestei sentințe, pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate.

Referitor la reținerea instanței cu privire la includerea TVA-ului în valorile consumului trimestrial comunicate către plătitorii contribuției trimestriale, a arătat recurenta-pârâtă că excluderea acestei taxe din consumul centralizat echivalează cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislația națională, întrucât mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului.

Apreciază că nu avea temei legal pentru a transmite consumul individual către DAPP decât cu TVA, adaos de distribuție și adaos comercial de farmacie, după caz, întrucât în consumul raportat de furnizorii de servicii medicale și medicamente către casele de asigurări de sănătate și suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății este inclus și TVA.

Reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoare adăugată fiind reglementat de dispozițiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind C. fisc. Prin Adresa nr. P/3263 din 29 aprilie 2014 i-a comunicat reclamantei faptul că, pentru trimestrul I 2014, consumul de medicamente conține și TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare DAPP. Astfel, reclamanta avea posibilitatea să-și deducă TVA-ul de 9% conform art. 140 C. fisc.

În ceea ce privește comunicarea consumului de medicamente exprimat în mărimi fizice, iar nu valoarea acestuia exprimată în moneda națională, a susținut recurenta că, raportat la incidența art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, are numai obligativitatea comunicării către fiecare plătitor de contribuție valoarea procentului "p" odată cu consumul trimestrial centralizat de medicamente înregistrat conform datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, nu și obligația de a transmite și consumul total trimestrial de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății.

Intimata-reclamantă A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

A susținut, în esență, că în mod corect instanța de fond a dispus anularea notificării contestate, deoarece aceasta este nelegală, întrucât în loc să comunice consumul de medicamente, astfel cum impun prevederile O.U.G. nr. 77/2011, a comunicat societății ceea ce ar fi în opinia sa valoarea acestui consum, iar, în stabilirea nelegală a valorii, a inclus toate adaosurile comerciale ale distribuitorilor și farmaciilor, dar și TVA, încălcând principiul nediscriminării și al protecției proprietății precum și principiul justei așezări a sarcinilor fiscale.

Odată cu întâmpinarea, reclamanta A. S.R.L. a formulat și recurs incident împotriva considerentelor hotărârii instanței de fond, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

A motivat recurenta-reclamantă, în esență, că prima instanță nu s-a pronunțat pe argumentele de nelegalitate invocate în acțiune, cu referire la situația medicamentelor care nu au putut fi puse pe piață în perioada de referință. Astfel, interesul său rezidă în faptul că, ulterior soluționării definitive a cauzei, CNAS va emite o nouă hotărâre prin care va face aplicarea celor stabilite în hotărârile judecătorești, fără a avea în vedere argumentele sale referitoare la medicamentele care nu puteau fi puse pe piață în perioada de referință.

A apreciat recurenta-reclamantă că prima instanță nu a analizat argumentele de nelegalitate invocate cu privire la situația medicamentelor care nu au putut fi puse pe piață în perioada de referință, respectiv cele

- care au fost retrase de pe piață (medicamentul cod CIM W58163006-Desloratadina Ratiopharm 5mb)

- care nu au autorizație de punere pe piață valabilă (notificarea include numeroase medicamente care nu mai au APP valabilă, în concret:

W43779001Mirtazapine-Teva 30mg

W54392002 Rivastigmina Teva 6mg

W54390002 Rivastigmina Teva 3mg

W54389002 Rivastigmina Teva 1,5mg

W52950004 Paroxetine Teva 20mg

W13969003 Equoral® 50mg

W00810001 Finlepsin®

W00812001 Finlepsin® 400 Retard

W13970003 Equoral® 100mg

W00811001 Finlepsin® 200 Retard

W52570003 Doxorubicin Teva 2mg/ml

W52570002 Doxorubicin Teva 2mg/ml

W13968003 Equoral® 25mg

W12093001 Secatoxin

W54392002 Rivastigmina Teva 6mg

W43779001 Mirtazapine-Teva 30mg

W13588001 Presid® 5mg

W54390002 Rivastigmina Teva 3mg

W57968001 Secatoxin

W54389002 Rivastigmina Teva 1,5mg

W52950004 Paroxetine Teva 1,5mg

W56292002 Verogalid ER 240mg

W13589001 Presid® 2,5mg

- care nu se regăsesc în declarația privind medicamentele pentru care se datorează contribuția, astfel cum a fost depusă de A. S.R.L. pentru perioada de referință

W58163006 Desloratadina Ratiopharm 5mg

W43779001 Mirtazapine-Teva 30mg

W54392002 Rivastigmina Teva 6mg

W54390002 Rivastigmina Teva 3mg

W54389002 Rivastigmina Teva 1,5mg

W52856001 Ipraxa 500mcg/2ml

W52950004 Paroxetine Teva 20mg

W13469003 Equoral® 50mg

W00810001 Finlepsin®

W00812001 Finlepsin® 400 Retard

W55553001 Gemcitabina Teva 2000mg

W13970003 Equoral® 100mg

W00811001 Finlepsin® 200 Retard

W52570003 Doxorubicin Teva 2mg/ml

W52570002 Doxorubicin Teva 2mg/ml

W13968003 Equoral® 25mg

W56431003 Pantoprazol Teva 40mg

W59595001 Nevirapina Teva 200mg

W55474003 Eporatio 20000UI

W54060011 Clopidogrel Teva 75mg

W53883001 Pramipexol Teva 0,7mg

W53075004 Topiramat Teva 200mg

W12093001 Secatoxin

W53366005 Finasteride Teva 5mg

W55316003 Donepezil Teva 10mg

W13588001 Presid ® 5mg

W57968001 Secatoxin

W55313013 Donepezil Teva 5mg

W53881001 Pramipexol Teva 0,18mg

W58673007 Quetiapina Teva 50mg

W55469005 Irbesartan/Hydrochlorothiazide Teva 150mg/12,5mg

W56292002 Verogalid Er 240mg

W57308020 Rosuvastatina Ratiopharm 10mg

W13589001 Presid® 2,5mg

- care nu se regăsesc în lista medicamentelor compensate pentru perioada de referință

W43779001 Mirtazapine-Teva 30mg-DCI: Mirtazapinum

W54392002 Rivastigmina Teva 6mg-DCI: Rivastigminum

W54390002 Rivastigmina Teva 3mg-DCI: Rivastigminum

W54389002 Rivastigmina Teva 1,5mg-DCI: Rivastigminum

W52950004 Paroxetine Teva 20mg-DCI: Paroxetinum

- care nu au preț avizat în condițiile legii în Catalogul Național al prețurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piață (CANAMED), valabil în perioada de referință, trimestrul I 2014-luna ianuarie, respectiv:

W43779001 Mirtazapine-Teva 30mg

W54392002 Rivastigmina Teva 6mg

W54390002 Rivastigmina Teva 3mg

W54389002 Rivastigmina Teva 1,5mg

W52950004 Paroxetine Teva 20mg

- care aveau termenul de valabilitate expirat cu mult înaintea perioadei de referință (medicamentul cod CIM: W52856001 Ipraxa 500mcg/2ml, care a fost pus pe piață într-o singură serie, aceasta fiind expirată din luna iulie 2012).

- care nu puteau determina depășiri ale bugetului aferent medicamentelor acordate asiguraților, neputând fi inclus în baza de calcul a contribuției clawback (medicamentul cod CIM: W44044001 Copaxone, care este inclus în Programul național de boli neurologice-Subprogramul de tratament al sclerozei multiple și a cărui valoare nu poate depăși bugetul alocat, neputând fi inclus în baza de calcul a contribuției clawback).

4.1. Cu privire la examinarea recursurilor în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 27 aprilie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 8 iunie 2017, Completul de filtru a constatat, în funcție de conținutul Raportului întocmit în cauză, că ambele recursuri îndeplinesc cerințele de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursurile ca fiind admisibile în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond.

4.2. Cu privire la fondul recursurilor

Analizând criticile formulate de recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, subsumate art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., și de recurenta-reclamantă A. S.R.L. prin recursul incident, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate pentru considerentele arătate în continuare.

Controlul judiciar declanșat de reclamanta A. S.R.L. are ca obiect verificarea legalității Notificării nr. P/3263 din 29 aprilie 2014 prin care i-au fost comunicate o serie de date în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției clawback aferente trimestrului I al anului 2014, și anularea adresei nr. P/4542 din 06 iunie 2014 prin care CNAS a răspuns contestației administrative.

Prima instanță a admis acțiunea reclamantei, reținând, în esență, că pârâta trebuia să comunice reclamantei, pe baza datelor pe care le primește de la casele de asigurări de sănătate, consumul real de medicamente, exprimat în mărimi fizice, iar nu valoarea acestui consum, exprimat în moneda națională. Reclamanta, pe baza comunicării pârâtei, exprimat în mărimi fizice, trebuia să stabilească valoarea consumului în funcție de care se calculează taxa de clawback.

A reținut instanța că valoarea consumului de medicamente comunicat reclamantei conținea și TVA, pârâta apreciind că deducerea TVA ar fi obligația reclamantei, în calitate de deținător de autorizație de punere pe piață-DAPP, însă O.U.G. nr. 77/2011 nu instituie o astfel de obligație în sarcina DAPP, ci obligația reclamantei este de a calcula, declara și achita contribuția clawback în conformitate cu datele comunicate în notificare, respectiv procentul "p" și consumul de medicamente, ceea ce presupune ca valoarea acestui consum să nu conțină TVA.

4.2.1. Un prim motiv de recurs formulat de recurenta-pârâtă CNAS a fost cel referitor la reținerea, de către prima instanță, a prevederilor incidente pentru calcului contribuției clawback datorate de reclamantă, respectiv includerea TVA-ului în valorile consumului trimestrial

Notificarea contestată în cauză a fost emisă pentru trimestrul I al anului 2014, calculul contribuției fiind făcut prin aplicarea procentului "p" asupra valorii consumului de medicamente aferente vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, conform formulei prevăzute de art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011.

Începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale s-a realizat conform formulei prevăzute de art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, unde CTt și Bat nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar Bat este de 1.515 milioane RON.

Conform art. 5 din O.U.G. nr. 77/2011, stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, pe baza informațiilor furnizate de CNAS, care transmite DAPP sau reprezentanților legali ai acestora datele centralizate, comunicate de casele de asigurări de sănătate, privind consumul de medicamente și bugetul aferent medicamentelor care se suportă din FNUASS și din bugetul MS, date care includ TVA.

Or, este de observat că, prin notificare, CNAS a comunicat valoarea procentului «p» calculat conform art. 3 (pe baza indicatorilor care, potrivit O.G. nr. 17/2012, nu includ TVA), precum și consumul de medicamente, care conține TVA, în raport cu datele centralizate conform art. 5.

În consecință, Înalta Curte constată că este neîntemeiat motivul de nelegalitate a notificării referitor la includerea în datele comunicate a valorii TVA. În valoarea procentului "p" nu este inclusă TVA, iar valoarea consumului de medicamente conține TVA, pentru că se raportează la datele centralizate, comunicate de casele de asigurări de sănătate. Aceasta nu presupune, însă, o lipsă de conformitate cu sensul Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013, întrucât este necesar să fie făcută distincția între valoarea consumului individual de medicamente, ce are în vedere prețurile de decontare care cuprind TVA, și stabilirea bazei de impunere în vederea declarării și plății contribuției clawback. Aceasta din urmă este o atribuție a contribuabilului căruia, prin notificare, i s-a indicat faptul că, în acord cu spiritul Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013, din valoarea consumului urmează a fi scăzută valoarea TVA pentru obținerea valorii bazei de impunere.

4.2.2. Și motivul de recurs invocat de recurenta-pârâtă CNAS referitor la obligația sa de a comunica consumul de medicamente și nu valoarea consumului, Înalta Curte apreciază că este fondat.

Astfel, după cum în mod corect a arătat recurenta, valoarea consumului total trimestrial de medicamente suportată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății se stabilește de către CNAS pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se obține prin centralizarea consumului la nivel național pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe baza de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente medicamentelor din lista depusă la CNAS de către deținătorii de autorizație de punere pe piață pentru care se datorează contribuția trimestrială, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011.

Din interpretarea acestei dispoziții normative coroborate cu cele ale art. 3 alin. (1) și (4) din aceeași ordonanță, rezultă faptul că, la stabilirea, calculul și declararea contribuției clawback, se are în vedere valoarea consumului de medicamente decontate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.

În același timp, trebuie evidențiat și faptul că în formula de calcul menționată la art. 3 alin. (2) din ordonanță nu se face deosebire între consumul de medicamente și valoarea consumului de medicamente.

În concret, unul dintre elementele formulei mai sus menționate este consumul total trimestrial de medicamente, care reprezintă, de fapt, valoarea consumului total trimestrial și nu cantitatea acestui consum.

Cu alte cuvinte, după cum în mod justificat a arătat recurenta, dacă s-ar primi interpretarea reclamantei, nu s-ar mai putea stabili procentul "p", în condițiile în care în cuprinsul formulei ar fi fost unități de lucru diferite, ca de pildă, număr de cutii și sume de bani reprezentând bugetul aprobat trimestrial, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea efectuării unui calcul matematic.

În același timp, dacă CNAS ar fi comunicat reclamantei doar consumul de medicamente pe cantitate, aceasta ar fi fost în imposibilitatea de a calcula valoarea consumului, având în vedere ca procentul de compensare este diferit în funcție de fiecare situație în parte. Cei care pot stabili, trimestrial, care este valoarea consumului de medicamente suportate din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, în funcție de procentul de compensare, sunt furnizorii de servicii medicale și medicamente, această valoare (consum) fiind validată de către casele de asigurări de sănătate.

Pentru aceste motive, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., va fi admis recursul principal formulat de recurenta pârâtă, motivele de nelegalitate a Notificării nr. P/3263 din 29 aprilie 2014 reținute de prima instanță fiind nefondate

4.2.3. În ceea ce privește recursul incident formulat de reclamanta A. S.R.L., Înalta Curte constată că prima instanță, prin hotărârea ce formează obiectul recursului, a admis acțiunea reclamantei și a dispus anularea notificării, analizând și reținând, în considerentele sentinței, numai motivele de nelegalitate referitoare la includerea TVA în baza de impozitare comunicată prin notificare și la consumul de medicamente, fără a fi analizate și celelalte motive de nelegalitate invocate în acțiune și reiterate, ulterior, prin recursul incident, consemnate, succint, la pct. 4 al prezentei decizii.

Or, în condițiile în care motivele de nelegalitate analizate și reținute de instanță vizează numai includerea TVA în baza de calcul al contribuției clawback și cel privind consumul de medicamente, iar cu privire la acestea s-a constatat anterior că sunt neîntemeiate, este evident faptul că se impune analiza și a celorlalte motive de nelegalitate invocate de reclamantă pentru a fundamenta soluția de confirmare/infirmare a legalității și temeiniciei actelor contestate din perspectiva tuturor criticilor formulate, de natură a determina, finalmente, calcul corect al contribuției, atât din perspectiva împrejurărilor de fapt, cât și din perspectiva aplicării corecte a dispozițiilor legale incidente.

Pentru aceste motive, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., recursul incident va fi admis, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare, urmând a fi analizate de către instanța de fond motivele de nelegalitate invocate în acțiune și rămase neanalizate.

4.2.4. Ca urmare a admiterii recursului incident formulat de reclamanta A. S.R.L., deși a fost admis și recursul principal formulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Înalta Curte nu se poate pronunța asupra soluției finale, având în vedere că, atâta timp cât, prin soluția pronunțată și considerentele expuse, prima instanță nu a lămurit pricina sub toate aspectele referitoare la legalitatea și temeinicia actelor contestate în raport cu toate motivele de nelegalitate invocate prin acțiune, hotărârea atacată nu răspunde cerinței prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., fiind de natură a crea părții reclamante o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei la aceeași instanță spre rejudecare, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție, ca garanție a legalității și temeiniciei hotărârii ce urmează a fi pronunțată în litigiul de față.

4.3. Soluția instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, constatând că este întemeiat atât motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurenta-pârâtă prin recursul principal, cât și motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., invocat de recurenta-reclamantă prin recursul incident, în temeiul art. 497 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile, va casa sentința atacată și va trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță pentru a analiza motivele de nelegalitate a notificării invocate prin acțiune și care nu au fost analizate în primă instanță, instanța de fond urmând a rejudeca pricina ținând seama de dezlegarea instanței de recurs în privința motivelor de nelegalitate analizate în recursul formulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în conformitate cu dispozițiile art. 501 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și recursul incident formulat de A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 749 din 17 martie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Trimite cauza spre rejudecarea motivelor de nelegalitate rămase neanalizate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2017.