ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 137/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

La data de 18 septembrie 2018, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost înregistrat recursul formulat de recurentul-revizuent A. împotriva Deciziei nr. 791 din 13 septembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Prin rezoluția din data de 12 noiembrie 2018, s-a dispus comunicarea cererii de recurs către intimată și efectuarea celorlalte proceduri prealabile, în aplicarea prevederilor art. 490 alin. (2) raportat la art. 471 din C. proc. civ., urmând ca, ulterior acestor comunicări, să fie întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului.

La data de 19 noiembrie 2018, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, cererea de suspendare a executării Sentinței civile nr. 340 din data de 23 martie 2017, pronunțate de Tribunalul Sibiu, în Dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin respingerea apelului prin Decizia civilă nr. 1255 din 20 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, formulată de petentul A. Petentul a atașat acestei cereri, Recipisa nr. x din 16 noiembrie 2018 emisă de B., Agenția Ștrand, de consemnare a cauțiunii în cuantum de 7.213 RON.

Prin încheierea din 5 decembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, s-a respins cererea formulată de petentul A., privind suspendarea executării Sentinței civile nr. 340 din data de 23 martie 2017, pronunțate de Tribunalul Sibiu, în Dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin respingerea apelului prin Decizia civilă nr. 1255 din 20 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia și s-a dispus restituirea cauțiunii în cuantum de 7.213 RON consemnată de petentul A. la B., Agenția Ștrand, cu Recipisa de consemnare nr. x din 16 noiembrie 2018 și depusă la casa de valori a instanței la poziția 170 din 19 noiembrie 2018.

La data de 13 decembrie 2018, petenta Comuna Șeica Mare prin primar a formulat cerere de completare a dispozitivului încheierii din 5 decembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, în sensul acordării cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.650 RON, respectiv onorariul apărătorului care a formulat întâmpinare la cererea de suspendare a executării silite a deciziei recurate. A solicitat cheltuieli de judecată în cuantum de 240 RON, aferente cererii de completare a dispozitivului încheierii precizate.

Analizând cererea de completare formulată, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ. "dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii".

Omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată se circumscrie cazurilor reglementate de textul legal anterior citat.

Art. 453 alin. (1) C. proc. civ. instituie regula conform căreia "partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată."

Dreptul la acordarea cheltuielilor de judecată este un drept legal, ce derivă dintr-un raport juridic procesual și are ca finalitate acoperirea prejudiciului cauzat părții câștigătoare a procesului.

Acest drept este recunoscut părții, atunci când aceasta a solicitat cheltuieli de judecată, dar instanța a omis să se pronunțe asupra lor.

În speță, Înalta Curte constată că prin cererea de completare a dispozitivului încheierii din 5 decembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/2018 se reclamă omisiunea de a fi acordate cheltuielile de judecată, însă respingerea cererii de suspendare a executării deciziei recurate nu demonstrează o culpă procesuală și nu reprezintă o "cădere în pretenții", în sensul textului menționat.

Aceasta întrucât, cererea de suspendare a executării deciziei recurate este un incident procedural. Ca atare, judecata acestuia nu antamează fondul pretențiilor deduse judecății și nu înseamnă că, pentru vreuna dintre părțile litigiului, poate fi reținută culpa procesuală la care se referă art. 453 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a respinge cererea formulată de petenta Comuna Șeica Mare, prin primar, privind completarea dispozitivului încheierii din 5 decembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, în sensul acordării cheltuielilor de judecată în cuantum de 1650 RON, precum și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 240 RON, formulată de petentă în Dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de petenta Comuna Șeica Mare, prin primar, privind completarea dispozitivului încheierii din 5 decembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, în sensul acordării cheltuielilor de judecată în cuantum de 1650 RON.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 240 RON, formulată de petentă în Dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - LM