Decizia nr. 2218/2014 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 333/85/2009 — recurs

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul P.S., fost director la Banca C.R. - Sucursala Novaci, în prezent fără ocupație, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000, modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248-248 1 C. pen. raportat la art. 146 C. pen. cu referire la art. 17 lit. d), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 raportat la art. 290 C. pen. cu referire la art. 17 lit. c), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. b), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată. În baza art. 256 C. pen. combinat cu art. 6 1 și 8 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, a condamnat inculpatul P.S. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În baza art. 81 C. pen., a suspendat executarea pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 3 ani. În baza art. 83 C. pen., a atras atenția inculpatului asupra cauzelor care atrag revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 118 lit. a) C. pen., a confiscat de la inculpat echivalentul folosului necuvenit în sumă de 920 RON.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat inculpatul C.I., fost ofițer de credite la Banca C.R. - Sucursala Novaci, în prezent pensionar, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 26 raportat la art. 248-248 1 C. pen. raportat la art. 146 C. pen. cu referire la art. 17 lit. d), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 raportat la art. 290 C. pen. cu referire la art. 17 lit. c), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute de art. 323 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. b), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat inculpata C.F., fost ofițer de credite la Banca C.R. - Sucursala Novaci, în prezent fără ocupație, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 26 raportat la art. 248-248 1 C. pen. raportat la art. 146 C. pen. cu referire la art. 17 lit. d), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 raportat la art. 290 C. pen. cu referire la art. 17 lit. c), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute de art. 323 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. b), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat inculpata G.M., fost șef de contabilitate la Banca C.R. - Sucursala Novaci, în prezent fără ocupație, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 26 raportat la art. 248-248 1 C. pen. raportat la art. 146 C. pen. cu referire la art. 17 lit. d), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 raportat la art. 290 C. pen. cu referire la art. 17 lit. c), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute de art. 323 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. b), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat inculpata C.C., fost administrator de cont la Banca C.R. - Sucursala Novaci, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute de art. 323 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. b), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat inculpatul Ș.F., administrator la SC S. SA Târgu Jiu și SC G.T. SRL Târgu Cărbunești, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 25 raportat la art. 290 C. pen. cu referire la art. 17 lit. c), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 26 raportat la art. 248-248 1 C. pen. raportat la art. 146 C. pen. cu referire la art. 17 lit. d), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. cu referire la art. 17 lit. c), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute de art. 323 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. b), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată. În baza art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 raportat la art. 17 lit. h), art. 18 pct. 5 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., condamnă inculpatul Ș.F. la o pedeapsă de 2 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În baza art. 81 C. pen. suspendă executarea pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 4 ani. În baza art. 83 C. pen., atrage atenția inculpatului asupra cauzelor care atrag revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a achitat inculpatul M.I., fost administrator la SC R. SRL Berbești și SC R. SRL Râmnicu Vâlcea, consilier la SC P.D. SA Râmnicu Vâlcea, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 26 raportat la art. 248-248 1 C. pen. raportat la art. 146 C. pen. cu referire la art. 17 lit. d), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. cu referire la art. 17 lit. c), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzute de art. 323 alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. b), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat inculpata V.E.G., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 raportat la art. 290 C. pen. cu referire la art. 17 lit. c), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) și art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) și art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000, modificată și republicată. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul P.S. la plata sumei de 1.700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale avansate de stat, și inculpatul Ș.F. la plata sumei de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale avansate de stat, din care suma de 300 RON reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Soluționând cauza pe fond, Tribunalul Sibiu a reținut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale a relevat: Prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a reținut că SC S. SA și SC G.T. SA prin administratorii Ș.F. și M.I. au beneficiat de credite de 83.618 milioane ROL, de la BCR, în perioada martie 2002 - februarie 2003, prin încălcarea dispozițiilor legale de creditare, fapt posibil urmare concursului infracțional al funcționarilor băncii, din cadrul Agenției Novaci a Băncii C.R. (devenită sucursală la data de 21 iunie 2002), respectiv director, ofițeri credite, contabil șef, administrator cont. Aceste credite au fost folosite ulterior de către inculpații Ș.F. și M.I. contrar scopului pentru care au fost acordate, dar și în interes personal. Situația premisă: SC S. SA a avut ca acționar majoritar pe inculpatul Ș.F. cu 96% din acțiuni (mandatul acestuia expirând la data de 03 aprilie 2003), un procent de 1% a fost deținut de către Ș.F., Ș.E., Ș.M. și P.O., iar SC G.T. SA . înființată la data de 23 iulie 1991, a avut ca acționar unic statul. La data rechizitoriului, atât SC S. SA, cât și SC G.T. SA își aveau sediul în orașul Novaci, jud. Gorj și aveau cont deschis la Băncii C.R. - Agenția Novaci (devenită sucursală în urma hotărârii din 21 iunie 2002 a Consiliului de administrare a Băncii C.R. SA). Societățile comerciale au fost reprezentate în relația cu banca de administratorii acestora, inculpații Ș.F., M.I. și de B.D., lucrător comercial, împuternicit de Ș.F. cu procură specială. Evidența contabilă a societăților comerciale era ținută în fapt de V.M. (care nu este parte în acest dosar) care avea contract de muncă încheiat doar cu SC G.T. SA, nu și cu SC S. SA. I.1. În perioada ianuarie 2002 - februarie 2003, cele două societăți comerciale au obținut de la Banca C.R. - Sucursala Novaci, 26 credite în valoare totală de 83.618 milioane ROL. Astfel, un prim credit global de exploatare în valoare de 3.000 milioane ROL a fost acordat SC S. SA la data de 17 iulie 2001. Deși SC S. SA nu a respectat condițiile de rambursare și nici nu a achitat creditul global, în perioada ianuarie - decembrie 2002, i-au mai fost favorizate și i-au fost acordate alte 19 credite în valoare totală de 60.700 milioane ROL (nouă credite facilitate cont, două credite globale de exploatare, trei credite pentru finanțare stocuri, două credite overdraft, două credite file cec, credit scont). De asemenea, SC G.T. SA i-a fost favorizată în perioada aprilie 2002 - februarie 2003 acordarea a 7 credite (cinci credite facilitate cont în valoare totală de 17.200 milioane ROL; un credit pe documente în curs de încasare în valoare totală de 218 milioane ROL; un credit pentru finanțarea stocurilor în valoare de 5.500 milioane ROL) Creditele au fost utilizate contrar destinației stabilite prin contractele de credit, o parte importantă din credite fiind virate altor societăți aparținând grupului de firme al inculpatului M.I., respectiv SC R. SRL Berbești și SC R. SRL Râmnicu Vâlcea, o altă parte fiind destinată acoperirii altor credite anterioare ori acoperirii intereselor și nevoilor bănești ale celor doi administratori, inculpații Ș. și M. I.2. Din analiza actelor de control întocmite de echipe din cadrul centralei Băncii C.R. - nota înregistrată în 04 aprilie 2005 și din cadrul B.N.R. - Direcția de Supraveghere - procesul-verbal din 21 august 2003, dar și din rapoartele de constatare din 17 ianuarie 2005 și 30 mai 2005, întocmite de specialistul Parchetului Național Anticorupție, rezultă că acordarea creditelor a fost efectuată cu încălcarea legii, a normelor bancare și/sau au fost utilizate contrar destinației stabilite prin contractele de creditare. I.3. În concret, SC S. SA a contractat un credit pentru facilitare de scont conform contractului de credit din 18 martie 2002 în valoare de 1.000 milioane ROL. Deși potrivit pct. 2 din contract creditul a fost acordat pentru achitare furnizori cu efectuarea plății prin virament, o parte din sumă (100 milioane ROL), a fost ridicată în numerar, cu filă cec, semnată de martorul B.D., pe verso fiind menționat ca scop al plății „cumpărări materiale” (30 milioane ROL), și „salarii” (70 milioane ROL). O parte din suma ridicată, (17 milioane ROL), a fost justificată prin întocmirea de către contabila V.M. a chitanței din 18 martie 2002, care menționa că ar fi fost achitată către SC G.T. SA cu explicația contravaloare prestații auto. În realitate această plată nu a fost efectuată, suma respectivă fiind folosită în interes personal de inculpatul Ș.F. De asemenea, suma de 390 milioane ROL din același credit a fost folosită pentru rambursarea parțială a creditului anterior din 30 ianuarie 2002, fapt posibil ca urmare a notei contabile din 18 martie 2002 întocmită de inculpata C.C. - administrator de cont și vizei favorabile a inculpatei G.M. I.4. Contractul de credit din 03 iunie 2002 în valoare de 1.000 milioane ROL a fost acordat în aceleași condiții contractuale de încălcare a normelor bancare, din valoarea creditului fiind încasată în numerar suma de 200 milioane ROL cu filă cec, cu explicația „cumpărări materiale” (30 milioane ROL), și salarii (70 milioane ROL). S-a dovedit că suma respectivă a fost utilizată de inculpatul Ș.F. în interes personal, iar pentru justificare a fost întocmită chitanța din 03 iunie 2002, de către contabila V.M. I.5. Contractul de credit din 29 iulie 2002 în valoare de 850 milioane ROL, a fost încheiat cu încălcarea Normelor de creditare nr. 1/2000 ale Băncii C.R., potrivit cărora creditele pentru facilități cont se pot acorda până la limita sumei de 5.000 milioane ROL. Acest contract a fost semnat din partea băncii de inculpata G.M. - șef birou contabilitate și la rubrica director de către C.I., ofițer de credite care a semnat pentru director și referatele de credit. Din acest credit, acordat prin contractul de credit din 29 iulie 2002 la data de 29 iulie 2002, suma de 755 milioane ROL s-a menționat că se virează cu O.P. din 29 iulie 2002 semnat de martorul B.D., cu explicația „contravaloare mixtură asfaltică” la SC G.T. SA, societate care a folosit din această sumă 660 milioane ROL, pentru rambursarea totală a unui credit al său din 03 iulie 2002. I.6. Contractul de credit din 31 iulie 2002 în sumă de 5.000 milioane ROL a fost, de asemenea, acordat în temeiul referatului semnat la rubrica ofițer de credite de C.F., iar în data de 31 iulie 2002, când s-a primit creditul, acordat conform contractului din 31 iulie 2002, O.P. din 31 iulie 2002 a fost semnat de martorul B.D. cu explicația „contravaloare marfa” la SC R. SRL. În aceeași zi, 31 iulie 2002, SC R. SRL a folosit suma primită în valoare de 5.000 milioane ROL, pentru rambursarea unui credit propriu anterior, și a obținut în cursul aceleiași zile un alt credit, în sumă de 5.000 milioane ROL. A doua zi, 01 august 2002, a restituit din acest credit la SC S. SA suma de 5.000 milioane ROL, sumă folosită pentru rambursarea integrală a creditului acordat cu o zi în urmă prin contractul de credit din 31 iulie 2002. I.7. În ce privește contractul de credit din 20 august 2002 în valoare de 700 milioane ROL, acesta a fost acordat tot pentru achitare furnizori, însă la data obținerii creditului, s-a ridicat în numerar suma de 130 milioane ROL cu fila cec nr. X semnată de B.D., cu explicația „cumpărări materiale” (30 milioane ROL) și „salarii” (100 milioane ROL). În realitate suma a fost folosită de inculpatul Ș.F. în interes personal și justificată prin întocmirea chitanței din data de 20 august 2002 de către contabila V.M. De asemenea, suma de 545,2 milioane ROL din credit a fost folosită pentru diminuarea creditului global de exploatare din 10 iulie 2002 în baza notei contabile din 20 august 2002 întocmită de către inculpata C.C. și vizată de inculpata G.M. I.8. Contractul de credit din 30 septembrie 2002 în valoare de 5.000 milioane ROL, a fost acordat în baza contractului din 20 august 2002, scadent la data de 19 septembrie 2002 și a fost rambursat cu întârziere, respectiv la data de 30 septembrie 2002. Conform pct. 319 alin. (3) din Normele de creditare nr. 1/2000 nu se mai putea acorda alt credit pentru facilitate de cont decât peste 3 luni de la data rambursării efective. Contrar acestei prevederi și fără respectarea termenului de 3 luni, în data de 30 septembrie 2002, s-a acordat un alt credit de facilități cont în valoare de 5.000 milioane ROL în baza contractului de credit din 30 septembrie 2002. La baza acordării acestui credit a stat procesul-verbal de ședință din 30 septembrie 2002 al Comitetului Director al Băncii C.R. - Sucursala Novaci, format din P.S., C.I. și G.M., care a aprobat creditul pentru facilități cont în sumă de 1.000 milioane ROL, însă, prin contractul de credit din 30 septembrie 2002 și comunicarea de plafon cu același număr, s-a acordat un credit mai mare, și anume de 5.000 milioane ROL. Referatul de credit a fost întocmit de ofițerul de credite C.I., fiind semnat și de directorul P.S., iar contractul de credit a fost semnat atât de director, cât și de G.M. - șef birou contabilitate. La data obținerii creditului, 30 septembrie 2002, s-a folosit din credit suma de 700 milioane ROL în baza notei contabile din 30 septembrie 2002, întocmită de inculpata C.C. și vizată de inculpata G.M., pentru rambursarea totală a creditului obținut anterior, în urmă cu o lună, prin contractul din 20 august 2002, iar cu ordinul de plată din 30 septembrie 2002 semnat de B.D., s-a virat suma de 4.000 milioane ROL, cu explicația „sume datorate” la SC R. SRL, societate care a folosit suma de 4.000 milioane ROL, alături de alte încasări pentru rambursarea anticipată a unor credite proprii. Contractul de credit din 25 noiembrie 2002 în valoare de 900 milioane ROL, a fost acordat cu încălcarea Normelor de creditare nr. 1/2000. Creditul acordat în baza contractului din 30 septembrie 2002, scadent în data de 29 octobmrie 2002 a fost rambursat cu întârziere, respectiv în data de 31 octombrie 2002, suma de 746 milioane ROL și în data de 19 noiembrie 2002, suma de 36,54 milioane ROL, însă nu s-au respectat Normele de creditare nr. 1/2000, acordându-se creditul pentru facilități cont, conform contractului din 25 noiembrie 2002, deși aceste facilități nu puteau să mai fie acordate, conform pct. 319 alin. (3) din Norme, deoarece nu era plata făcută efectiv și nu trecuseră 3 luni de la data plății. Referatul de credit a fost întocmit de ofițerul de credite inculpatul C.I., fiind semnat de acesta și de directorul P.S., iar contractul de credit a fost semnat doar de director. La data de 26 noiembrie 2002 când s-a obținut creditul, suma de 243,2 milioane ROL din credit s-a utilizat pentru diminuarea creditului global de exploatare acordat în iulie 2001, în baza notei contabile din 26 noiembrie 2002 întocmită de inculpata C.C. și vizată de inculpata G.M. II.1. Instanța de fond a reținut sub aspectul încadrării juridice că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată s-au circumscris infracțiunilor prevăzute de art. 10 lit. b) și c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, sub aspectul acordării de credite cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, neurmărirea conform legii sau a normelor de creditare, a destinațiilor contractate ale creditorilor ori neurmărirea creditelor restante, infracțiuni care Ia data pronunțării prezentei hotărâri au fost dezincriminate prin Legea nr. 69 din 26 martie 2007 privind modificarea lit. b) și c) din art. 10 din Legea nr. 78/2000. Ca atare, pentru această infracțiune, în baza art. 11 pct. 1 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpaților P.S., C.I., C.F., G.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 republicată și modificată prin Legea nr. 161/2003 și Legea nr. 521/2004 și a inculpaților Ș.F. și M.I. pentru complicitate la aceeași infracțiune. II.2. Instanța de fond a reținut că în ceea ce-i privește pe inculpații Ș.F., C.C. și M.I., aceștia au fost trimiși în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată prin Legea nr. 161/2003, respectiv Legea nr. 521 din 24 noiembrie 2004 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, primul în forma coautoratului, iar ceilalți doi în forma complicității, infracțiune de asemenea dezincriminată prin Legea nr. 69 din 26 martie 2007, astfel că în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. a dispus achitarea lor, întrucât fapta reținută în sarcina acestora nu mai era prevăzută de legea penală. II.3. În sarcina inculpaților Ș.F., C.C. și M.I., s-a reținut prin rechizitoriu săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută și pedepsită de art. 323 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. b), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată prin Legea nr. 161/2003, respectiv Legea nr. 521 din 24 noiembrie 2004 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Analizând conținutul constitutiv al acestei infracțiuni, judecătorul instanței de fond a reținut că în art. 323 alin. (2) C. pen. se include condiția că dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârșirea unei infracțiuni se aplică pedepse pentru acea infracțiune în concurs cu pedeapsa prevăzută în alin. (1), respectiv cea pentru asociere. În înțelesul textului legal, asocierea vizează numai acele fapte de pericol social care sunt incriminate ca infracțiuni, iar alin. (2) din art. 323 C. pen. vizează un concurs real de infracțiuni conexe, compus din asociere pe de o parte și infracțiunea pentru care a avut loc asocierea pe de altă parte. În accepțiunea art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, asocierea se constituie în vederea săvârșirii unei infracțiuni prevăzute în secțiunea a 2-a și a 3-a din lege, în cazul inculpaților fiind vorba de infracțiunea de acordare de credite cu încălcarea legii sau normelor de creditare, prevăzută de art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000, inclusă în secțiunea a 3-a. Or, această infracțiune a fost dezincriminată, așa cum de altfel s-a descris supra. În concluzie, din moment ce infracțiunea scop nu mai există, nici infracțiunea mijloc nu poate exista, motiv pentru care au fost achitați toți inculpații pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. în condițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen. II.4. Instanța de fond a mai fost sesizată și cu infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, comisă de toți inculpații fie sub forma autoratului (coautoratului) - cazul inculpaților P.S. și G.M., fie în forma complicității - cazul celorlalți inculpați. Sub acest aspect, judecătorul instanței de fond a reținut că infracțiunea de înșelăciune din punct de vedere al naturii juridice, face parte din infracțiunile contra patrimoniului. Sub acest aspect, prin argumentele dezvoltate, judecătorul instanței de fond a reținut că potrivit art. 215 alin. (1) C. pen., urmarea imediată, ca element al laturii obiective, trebuie să se materializeze într-o pagubă, cu alte cuvinte să existe un prejudiciu pentru persoana vătămată. În prezenta cauză, această calitate a fost revendicată de Banca C.R. pentru că la sucursala Novaci nu au fost recuperate creditele acordate SC S. SA și acela constituie prejudiciul la care se adaugă și alte sume cu titlu de dobânzi, acesta fiind și motivul pentru care banca a exercitat în cauză acțiunea civilă. Cum prejudiciul pretins cu ocazia exercitării acțiunii civile trebuie dovedit ca fiind cert, iar acest lucru în cauză nu s-a făcut, și în plus banca și-a constituit garanții la împrumuturile acordate societății de mai sus, plus garanții suplimentare constând în ipoteci asupra unor bunuri imobile ale SC R. SRL și ale inculpatului Ș.F., judecătorul instanței de fond a reținut ca nu a existat o inducere în eroare a băncii. Analizând elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții, instanța de fond a constatat că în cauză, banca, prin reprezentanții ei legali, în speță P.S., G.M., C.I., C.F., nu a fost indusă în eroare cu ocazia încheierii contractelor, acestea fiind încheiate cu acordul acestora. Ca atare, lipsa de diligență a unei părți contractante, în lipsa unor manopere dolosive nu poate atrage răspunderea penală a celeilalte părți contractante care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate. În cauză poate fi angajată răspunderea contractuală ca urmare a neexecutării obligațiilor asumate prin contract. În consecință, sumele constituind credite restante nu constituie prejudiciu de rezultat dintr-un fapt ilicit delictual, ci constituie o obligație contractuală. Chiar în măsura în care creditele restante nu pot fi acoperite prin valorificarea garanțiilor constituite, banca își asumă un risc previzibil de la momentul contractării în măsura în care nu și-a constituit garanții suficiente. Ca atare, în cauză, judecătorul instanței de fond a concluzionat că nu se poate reține întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu referire la art. 146 C. pen. II.5. Instanța de fond a reținut că inculpații P.S., C.I., C.F., G.M., V.E.G. au fost trimiși în judecată pentru complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 26 raportat la art. 290 raportat la art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată prin Legea nr. 161/2003 și Legea nr. 521/2004 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, iar inculpații Ș.F. și M.I. în calitate de autori ai aceleiași infracțiuni. Analizând elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instanța de fond a subliniat că, sub aspectul laturii obiective, infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. presupune două acțiuni executate succesiv, în primul rând falsificarea înscrisului sub semnătură privată prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, urmată de folosirea înscrisului falsificat ori încredințarea sa spre folosire altei persoane. Pentru existența infracțiunii este necesar ca falsificarea să se realizeze într-unui din modurile de falsificare prev. de art. 288 C. pen., respectiv prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice. Ori, în prezenta cauză, contractele și chitanțele descrise ca fiind false nu au fost falsificate în modul arătat de art. 289 C. pen. Contractele și chitanțele la care s-a făcut referire ca fiind false au fost falsificate cu ocazia întocmirii acestora întrucât relevă date nereale, astfel că în cauză faptele ar fi putut fi analizate din perspectiva art. 289 C. pen. Însă chiar și în cazul acestei infracțiuni prevăzută de art. 289 C. pen. pentru existența laturii obiective este vizată acțiunea sau inacțiunea de falsificare a unui înscris oficial, acesta fiind așa cum este definit în art. 150 alin. (2) C. pen., orice înscris care emană de la o unitate dintre cele la care se referă art. 145 sau care aparțin unei asemenea unități. Potrivit art. 145 C. pen. termenul public se referă la tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum și bunurile de orice fel, care potrivit legii, sunt de interes public. În cauză, înscrisurile falsificate emanau de la societăți comerciale, fie că este vorba de Banca C.R., fie de SC S. SA, astfel că niciuna dintre aceste societăți nu face parte din categoria persoanelor de interes public, fiind persoane juridice de drept privat. În consecință, s-a apreciat că în cauză nu este întrunită una din cerințele laturii obiective, fiind aplicabile dispozițiile art. 10 lit. d) C. proc. pen. raportat la art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. Infracțiunea de fals, ca de altfel toate infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, nu sunt descrise în expozitivul și nici în dispozitivul rechizitoriului, care cuprinde numai o descriere globală a stării de fapt. În concret, acțiunea de falsificare are în vedere facturile fiscale și chitanțele fictive întocmite de cele trei societăți SC S. SA, SC R. SRL, SC G.T. SA pentru a acorda o aparență de legalitate utilizării creditelor obținute de la Banca CR. II.6. În cauză, s-a reținut de către instanța de fond că trimiterea în judecată a inculpaților P.S. și G.M. s-a dispus pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art. 248 1 C. pen. raportat la art. 146 C. pen. cu referire la art. 17 lit. d), art. 18 pct. 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată prin Legea nr. 161/2003 și Legea nr. 521/2004, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și a inculpaților C.F., C.I., Ș.F. și M.I. pentru complicitate la aceeași infracțiune. Analizând conținutul constitutiv al acestei infracțiuni, instanța a constatat că Banca C.R. ca parte vătămată a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice nu face parte din categoria persoanelor de interes public și ca atare în cauză nu este întrunită latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. De altfel, nici în cazul acestei infracțiuni prin rechizitoriu nu se indică în concret în ce constă latura obiectivă a acestei infracțiuni. Astfel, constatând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, se va dispune în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. II.7. În cazul inculpatului P.S., instanța de fond a reținut că acesta a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 raportat la art. 6 1 , 8 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, constând în faptul că pentru facilitarea acordării creditelor către SC S. SA și SC G.T. SA a pretins și primit produse în valoare de 940 RON, ce au fost folosite atât pentru sine, cât și pentru organizarea unor mese cu ocazia controalelor efectuate de echipe din Centrala Băncii C.R. Primirea unor produse, respectiv un miel și suma de 640 RON sunt dovedite atât cu declarațiile martorului B.D., care a fost cel care a transportat bunurile la locul de organizare al protocolului. În privința sumelor de bani se regăsesc mențiunile făcute de martor în agenda personală, și pe care, cu ocazia audierii nu le-a negat. În conținutul constitutiv ale acestei infracțiuni, prin actul de sesizare este inclusă și primirea de premii, stimulente, participare la profit, acte materiale care nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de primire de foloase necuvenite întrucât acestea s-au acordat în condiții de legalitate conform regulamentului intern al Băncii C.R. Ca atare, față de numărul de acte materiale dovedite ca formând conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 256 C. pen. combinat cu art. 6 1 și 8 1 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, se va aplica inculpatului P. o pedeapsă de 1 an închisoare. La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere valoarea mică a sumelor pretinse și a bunurilor primite, împrejurarea că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, precum și atitudinea relativ sinceră, cooperantă a inculpatului, în fața organelor judiciare. Față de aceste circumstanțe, instanța a apreciat ca temeinică suspendarea executării pedepsei. Prin această modalitate de executare a pedepsei poate fi atins atât scopul preventiv, dar și cel educativ, asigurând o reintegrare socială eficientă a inculpatului în societate. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat și executarea pedepsei accesorii. În baza art. 83 C. pen., a atras atenția inculpatului asupra cauzelor care atrag revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 118 lit. a) C. pen., a confiscat de la inculpat echivalentul folosului necuvenit în sumă de 920 RON. II.8. Inculpatul Ș.F. a fost trimis în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a creditului acordat societății în scop contrar intereselor acesteia, faptă prevăzută de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 raportat la art. 17 lit. h), art. 18 pct. 5 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Inculpatul Ș.F. a recunoscut comiterea faptei și a avut o atitudine sinceră, recunoscând că a solicitat și obținut credite pentru ajutarea firmelor administrate de inculpatul M.I., cât și în interes personal, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 raportat la art. 17 lit. h), art. 18 pct. 5 din Legea nr. 78/2000 modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text în baza căruia se va aplica inculpatului o pedeapsă de 2 ani închisoare. La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța are în vedere valoarea creditelor solicitate, modul de operare, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care a cooperat cu organele judiciare, faptul că este infractor primar. Față de aceste considerente, instanța apreciază că în cauză se impune suspendarea executării pedepsei, prin acest mod de individualizare a executării pedepsei asigurându-se atât scopul preventiv, cât și cel educativ, și totodată, o reintegrare socială adecvată a inculpatului. În baza art. 71 C. pen., se va interzice inculpatului exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. se va suspenda și executarea pedepsei accesorii. În baza art. 83 C. pen., se va atrage atenția inculpatului asupra cauzelor care atrag revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. III. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, prin rechizitoriu instanța nu a fost sesizată cu o acțiune civilă și numai în faza cercetării judecătorești s-a exercitat acțiunea civilă de către Banca C.R., solicitând obligarea la plată cu titlu de despăgubiri a creditelor neachitate. Acțiunea civilă exercitată, s-a reținut că este nefondată întrucât banca a acordat creditele în baza unor contracte de credit care constituie titluri executorii, constituindu-și pentru garantarea recuperării acestor credite garanții reale mobilare și imobiliare. Ca atare, judecătorul instanței de fond a reținut că banca își va putea acoperi prejudiciul executând aceste garanții în temeiul contractelor de credite care constituie titluri executorii. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul P.S. la plata sumei de 1.700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale avansate de stat, și inculpatul Ș.F. la plata sumei de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale avansate de stat, din care suma de 300 RON reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se va avansa sin fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., celelalte cheltuieli avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. IV.l.1. Prin apelul declarat in primul ciclu procesual, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia, a solicitat în scris, sub un prim aspect în temeiul art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, din infracțiunile prev. de art. 10 lit. b), c) din Legea nr. 78/2000 și art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., în infracțiunile prev. de art. 10 lit. b), c) din Legea nr. 78/2000 (în forma coautoratului sau complicității) și, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. pen., instanța de prim control judiciar să pronunțe o soluție de achitare a inculpaților. S-a susținut că aceeași stare de fapt nu poate primi decât o singură încadrare juridică și că atunci când sunt incidente mai multe norme penale, cele speciale au prioritate față de cele generale. Inculpații au fost trimiși în judecată și instanța s-a pronunțat asupra a două categorii de infracțiuni și anume acordarea creditelor cu încălcarea normelor bancare, respectiv utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate (art. 10 lit. b), c) din Legea nr. 78/2000) și înșelăciune prev. de art. 215 C. pen. Ca atare, s-a susținut că, în ceea ce privește infracțiunile de înșelăciune și cele prevăzute de art 10 lit. b) și c) din Legea nr. 78/2000 reținută atât în coautorat și complicitate, faptei i s-a dat o greșită încadrare juridică, deoarece nu suntem în prezența a două infracțiuni distincte (înșelăciune și infracțiunea din legea specială) fiind vorba de aceeași stare de fapt care nu poate întruni decât elementele constitutive ale unei singure infracțiuni, cea prev. de art. 10 lit. b) și c) din Legea nr. 78/2000 pentru că inducerea în eroare ca și cerință esențială a laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune s-a materializat prin deturnarea creditelor de la scopul pentru care au fost acordate, realizându-se astfel elementul material al infracțiunii speciale prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000. Raportat la latura subiectivă, de la început inculpații au urmărit acordarea și divizarea creditelor în alte scopuri decât cele declarate în documentația bancară, realizându-se astfel prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase. Datorită faptului că au fost rambursate integral creditele contractate, urmarea socialmente periculoasă sau consumarea actului infracțional poate fi reprezentat de starea de pericol creată ab initio prin încălcarea normelor bancare referitoare la acordarea și utilizarea creditelor. Ca atare, a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prev. de art. 10 lit. b) și c) din Legea nr. 78/2000 și a art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. în infracțiunile speciale prev. de art. 10 lit. b) și c) din Legea nr. 78/2000 și pronunțarea, în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen. a soluției de achitare pentru aceste infracțiuni cu privire la inculpați, în condițiile în care pe parcursul cercetări judecătorești s-a dovedit că aceste infracțiuni nu sunt prev. de legea penală, urmare dezincriminării. În ceea ce privește temeiul achitării pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni în forma specială, respectiv reținerea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 soluția judecătorului fondului a fost criticată doar sub aspectul temeiului achitării. S-a arătat că temeiul corect al achitării nu este bazat pe dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen., deoarece faptele există, însă nu mai erau prevăzute de legea penală și de aceea a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen. Pentru infracțiunile prev. de art. 10 lit. b) și c) din Legea nr. 78/2000 a apreciat că nu mai subzistă elementul material al acestei infracțiuni, deoarece asocierea a fost făcută pentru acordarea și deturnarea creditelor de la scopurile inițiale. Ca atare a solicitat achitarea inculpaților însă în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. și de asemenea înlăturarea din încadrarea juridică cu privire la această faptă a disp. art. 17 lit. b) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, pentru același raționament. IV.1.2. În motivele de apel scrise, s-a mai susținut sub un al doilea aspect de către Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia că în speță în mod greșit s-a reținut întrunirea doar a elementelor constitutive ale infracțiunilor cu caracter special. Sub acest aspect, s-a arătat că inducerea în eroare, ca cerința esențială a laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune, s-a materializat, în concret, prin deturnarea creditului de la scopul pentru care a fost acordat, realizându-se astfel, elementul material al infracțiunii prev. de art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000; de la bun început inculpații au urmărit și premeditat acordarea, respectiv utilizarea creditului în alt scop decât cel declarat în documentația depusă la unitățile bancare, realizându-se astfel prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase. Întrucât creditul contractat a fost rambursat integral, urmarea socialmente periculoasă, care a dus la consumarea actului infracțional, a fost reprezentată de starea de pericol creată ab initio prin încălcarea normelor bancare referitoare la acordarea și utilizarea creditelor. Întrucât faptele prev. de art. 10 lit. b), c) din Legea nr. 78/2000 au fost dezincriminate, în speță se impune încetarea procesului penal sub acest aspect în baza art. 10 lit. b) C. proc. pen. IV.1.3. Sub un al treilea aspect, în motivele de apel, s-a mai susținut de către Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia înlăturarea dispozițiilor art. 17 lit. b) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu referire la infracțiunea prev. de art. 323 C. pen. și schimbarea temeiului juridic al achitării inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 C. pen. din art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., în art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. Prin dezincriminarea disp. art. 10 lit. b) și c) din Legea nr. 78/2000, conform Legii nr. 69/2007, trebuia înlăturată și încadrarea juridică a faptei prev. de art. 323 C. pen. reținută în sarcina inculpaților, sub aspectul disp. art. 17 lit. b) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. IV.1.4. Sub un al patrulea aspect, în motivele de apel, s-a mai susținut de către Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia, că instanța de fond în mod greșit a reținut ca temei juridic disp. art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. pen., deoarece legătura existentă între infracțiunea de asociere și faptele de acordare a creditelor cu încălcarea normelor de creditare și de utilizare a creditelor în alt scopuri, este o legătură de la infracțiunea mijloc la infracțiunea scop. Dezincriminându-se infracțiunea scop, nu mai subzistă nici infracțiunea mijloc, astfel că fapta nemaiîntrunind elementele constitutive ale infracțiunii, temeiul juridic corect a achitării inculpaților este cel prev. de art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. IV.1.5. Sub un al cincilea aspect, în motivele de apel, s-a mai susținut de către Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Alba Iulia înlăturarea disp. art. 17 lit. c), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu referire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. reținută în sarcina inculpaților P.S., C.I., C.F., G.M., Ș.F., M.I. și V.E.G., în forma autoratului sau complicității, constatarea existenței acesteia și în baza art. 10 lit. g) C. proc. pen., ca urmare a intervenim prescripției răspunderii penale, pronunțarea încetării procesului penal. Sub același aspect, față de modificarea Legii nr. 78/2000 prin Legea nr. 69/2007, au rămas sancționate doar infracțiunile de fals și uz de fals săvârșite în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracțiunile prev. în secțiunile a 2-a și a 3-a din lege, așa încît se impune înlăturarea disp. art. 17 lit. c), art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. Cu privire la existența infracțiunii prev. de art. 290 C. pen., deși instanța de fond a reținut că atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului în cuprinsul unui înscris sub semnătură privată cu prilejul întocmirii acestuia, nu este incriminată de legea penală, o asemenea incriminare existând doar în cazul înscrisurilor oficiale, soluția este nelegală, așa încât, în motivele de apel, s-a mai susținut de cătr