ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2530/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2530/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 9 decembrie 2020
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin decizia nr. 61 din 6 martie 2020, Tribunalul Iași, secția I civilă a admis excepția de necompetență teritorială a instanței și a declinat în favoarea Tribunalului Suceava cererea de recurs promovată de către S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2323 din 31 octombrie 2019, pronunțate de Judecătoria Hârlău în dosarul nr. x/2019.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, Tribunalul Iași a reținut că prin încheierea nr. 4099 din 22 noiembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea formulată de petenta S.C. A. S.R.L. privind strămutarea pricinii care face obiectul dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Gura Humorului și a strămutat judecata cauzei de la această instanță, la Judecătoria Hârlău, păstrând actele de procedură îndeplinite.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Hârlău sub nr. x/2019, fiind apoi soluționată prin sentința civilă nr. 2323 din 31 octombrie 2019, ce formează obiectul prezentei cereri de recurs.
În conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (1) din Codul de procedură, prezentei contestații la executare îi sunt aplicabile dispozițiile legale în vigoare la data începerii executări silite (anul 2012), prin urmare dispozițiile C. proc. civ. de la 1865.
Spre deosebire de noul C. proc. civ., care prevede la art. 145 alin. (3) că apelul sau, după caz, recursul împotriva hotărârii date de instanța la care s-a strămutat procesul sunt de competența instanțelor ierarhic superioare acesteia, vechiul C. proc. civ. nu conținea o astfel de normă.
În lipsa unei prevederi exprese, de natura celei cuprinse în dispozițiile codului de procedură în vigoare, pentru cauzele cărora le sunt aplicabile dispozițiile vechiul C. proc. civ., nu poate fi admis că, urmare a încuviințării unei cereri de strămutare, ia naștere o prorogare de competența și în favoarea instanțelor superioare, în acest sens, instanța făcând trimitere la decizia nr. 570 din 1 februarie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2006
Astfel, în opinia instanței, în lipsa unei dispoziții exprese în vechiul C. proc. civ. în temeiul căreia, să se rețină prorogarea de competență și în favoarea instanțelor ce judecă căile de atac, urmare a admiterii unei cereri de strămutare, (precum cea din art. 145 din noul C. proc. civ.), judecătorului nu îi este permis să adauge la lege și să rețină existența unei astfel de prorogări.
Prin decizia nr. 26 din 22 iulie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a constatat că în prezenta cauză, prin decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2018, s-a dispus strămutarea contestației la executare ce formează obiectul dosarului cu nr. x/2018 de la Judecătoria Gura Humorului, la Judecătoria Hârlău.
Judecătoria Hârlău s-a pronunțat asupra contestației la executare prin sentința civila nr. 2323 din 31 octombrie 2019, împotriva soluției fiind formulat recursul de față.
Tribunalul Suceava a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865, în caz de admitere a cererii de strămutare, pricina se trimite spre judecată unei alte instanțe de același grad.
În opinia instanței, termenul pricină folosit de legiuitor în cuprinsul dispoziției legale menționate, vizează, atât judecata în fond, cât și cea în căile ordinare sau extraordinare de atac, această soluție consfințită de jurisprudență fiind statuată de noul C. proc. civ., care la art. 145 alin. (3) prevede că apelul sau, după caz, recursul împotriva hotărârii date de instanța la care s-a strămutat procesul sunt de competența instanțelor ierarhic superioare acesteia.
Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) din vechiul C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Iași, secția I civilă competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 40 alin. (3) din vechiul C. proc. civ., în caz de admitere a cererii de strămutare, "pricina se trimite spre judecată unei alte instanțe de același grad".
Prin încheierea nr. 4099 din 22 noiembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea formulată de petenta S.C. A. S.R.L. privind strămutarea pricinii care face obiectul dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Gura Humorului și a strămutat judecata cauzei de la această instanță, la Judecătoria Hârlău, păstrând actele de procedură îndeplinite.
Înalta Curte reține că strămutarea reprezintă un caz de prorogare judecătorească a competenței, aceasta operând atât cu privire la judecata în fond, cât și în ceea ce privește căile ordinare sau extraordinare de atac.
Întrucât împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Hârlău s-a exercitat calea de atac a recursului, instanța competentă să soluționeze calea de atac este Tribunalul Iași, ca instanță ierarhic superioară Judecătoriei Hârlău.
Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) din vechiul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Iași, secția I civilă, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2020.