ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2534/2008

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentința nr. 3040 din 24 noiembrie

2006, Tribunalul Comercial Mureș a admis acțiunea promovată de

reclamanta

SC S. SA Sighișoara

și, în consecință, a obligat-o pe

pârâta

SC J. SRL - Filiala Alba la plata sumei

totale de 113.225 lei noi reprezentând prejudiciile contractuale estimate

anticipat prin clauzele penale circumscrise contractelor din 12 mai 2002 și din

15 iulie 2003 pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor de plată a prețului

mărfurilor livrate de către reclamantă. S-a admis, totodată, și cererea

reclamantei de obligare la plata cheltuielilor de judecată.

În baza probelor

administrate instanța de fond a reținut că pârâta a achitat facturile cu

întârziere, în condițiile în care potrivit art. 5 pct. 7 din contracte scadența

a fost stabilită la 60 zile de la data emiterii facturii, respectiv de la data

livrării mărfii sub sancțiunea plății de penalități de întârziere de 0,15 %.

Apărările pârâtei cu

privire la cauzele amânării plăților constând în perturbările existente în

economia românească au fost înlăturate, ele neîntrunind condițiile cazului

fortuit sau forței majore.

Au fost înlăturate,

deasemenea, și apărările cu privire la calitatea produselor livrate de

reclamantă întrucât nu au fost susținute cu dovezi privind refuzul la plată și

deficiențele calitative și cum marfa a fost plătită s-a prezumat că

deficiențele au fost înlăturate.

II. Curtea de Apel

Târgu Mureș secția comercială prin

decizia nr. 89/A din 3 decembrie 2007 a

respins apelul declarat de pârâtă

.

S-a reținut că pârâta trebuia să semnaleze

deficiențele calitative și să refuze plata integrală sau parțială.

Cum marfa a fost

plătită funcționează prezumția remedierii acestor deficiențe, cum bine a

reținut instanța de fond.

Cât privește

pierderile suplimentare, în lipsa unei cereri reconvenționale, susținerile au

fost înlăturate, ca de altfel și susținerile că certificatele de calitate au

fost întocmite pro cauza.

Cum nici modificarea

termenului de la 30 la 60 zile nu a fost dovedit și cum prevederile

contractuale (art. 5 pct. 7) stabilesc penalități de întârziere, apelul

declarat de pârâtă a fost respins.

III. În contra

deciziei menționate a declarat recurs

pârâta

SC J. SRL Filiala Alba

pentru motivele

prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. în a căror dezvoltare,

nediferențiat, arată că soluția este contrară stării de fapt și cu încălcarea

dreptului la apărare i s-a respins cererea de termen. Decalarea termenului de

plată a fost determinată de problemele calitative iar art. 46 C. com. contrar art.

1191 C. civ. permite în dovedirea raporturilor comerciale orice mijloc de

probă.

IV. Intimata SC S. SA

a depus întâmpinare la dosar, solicitând respingerea recursului ca nefondat și

menținerea hotărârilor pronunțate în cauză întrucât criticile recurentei sunt

fără susținere: i-au fost administrate toate probele solicitate, dreptul la

apărare nu i-a fost încălcat astfel cum rezultă din încheierea de ședință din

17 noiembrie 2006 din dosarul de fond iar proba cu martori solicitată în apel

nu i-a fost admisă în temeiul art. 292 C. proc. civ.

V. Pentru termenul

din 10 iunie 2008, recurenta a depus precizări la motivele de recurs, prin care

dezvoltă situația de fapt dar vine și cu o nouă susținere în sensul că scadența

de plată, convențional s-ar fi stabilit la 90 zile, nu 60, critică care fiind

făcută cu depășirea termenului prevăzut de art. 303 C. proc. civ. nu poate fi

analizată.

VI. Recursul nu este

fondat.

ce a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu are obiect

astfel cu rezultă din expunerea criticilor formulate. Potrivit textului citat

modificarea unei hotărâri se poate cere când instanța, interpretând greșit

actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit

neîndoielnic al acestuia, or, se constată că recurenta nu invocă greșita

interpretare a contractului, clauza penală instituită prin art. 5, pct. 7 din

contract fiind, de altfel, neechivocă.

întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. prin care se invocă

încălcarea prevederilor art. 46 C. com. și 1191 C. civ. precum și încălcarea

dreptului la apărare în fața primei instanțe nu este fondat.

Raporturile

comerciale dintre părți s-au concretizat într-un contract încheiat în formă

scrisă așa încât în mod legal instanța de apel a dat eficiență probatorie

acesteia, făcând o corectă aplicare a prevederilor art. 46 C. com. care, în

aliniat ultim, dispune că obligațiile comerciale se probează cu martori „de

câte ori autoritatea judecătorească ar crede că trebuie să admită proba

testimonială și aceasta chiar în cazurile prevăzute de art. 1191 C. civ.”.

Critica cu privire la

încălcarea dreptului la apărare nu poate fi nici ea primită întrucât, cu

respectarea prevederilor art. 156 C. proc. civ., astfel cum rezultă din

încheierea instanței de fond din 17 noiembrie 2006 motivat, cererea de termen

formulată de recurentă a fost respinsă de instanța de apel.

privire la deficiențele de calitate vizând temeinicia hotărârii atacate iar nu

legalitatea acesteia, în raport de prevederile art. 304 alin. (1) C. proc. civ.

nu vor fi analizate.

Așa fiind, față de

cele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat

menținând ca legală decizia atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de

pârâta

SC

J. SRL Filiala Alba

împotriva Deciziei nr. 89/A din 3 decembrie 2007 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 septembrie 2008.