ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6274/2019

Ședința publică din data de 10 decembrie 2019 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii deduse judecății și evoluția procesuală a litigiului La termenul de judecată din data de 26.01.2016 în dosarul nr. x/2014 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București pârâții (reclamanții din prezentul litigiu, A. și B.) au invocat excepția de nelegalitate a anxei 4 din H.G. nr. 1705/2006 în privința punctului din această anexă care ar cuprinde parțial terenul ce formează obiectul titlului de proprietate nr. x din 27.03.2007 și al contractului de vânzxare cumpărare autentificat sub nr. x din 24.04.2007 de Biroul Notarial Public C.. Prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 08.03.2016 în dosarul nr. x/2013 de Judecătoria sectorului 4 s-a dispus înaintarea dosarului la Curtea de Apel București în vederea soluționării excepției de nelegalitate a H.G.

nr. 1705/2006 în ceea ce privește includerea în domeniul public a suprafeței de 3716 m.p., ce face obiectul titlului de proprietate nr. x/27.03.2007, excepție invocată de pârâții A. și B. în cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2013 al Judecătoriei sectorului 4 București. Cauza s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București la data de 06.04.2016 sub numărul x/2016.

În primul ciclu procesual prin sentința nr. 4232 din data de 29.12.2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate; s-a admis excepția de nelegalitate formulată de petenții A. și B. în contradictoriu cu intimații Ministerul Apărării Naționale, Comisia Municipiului București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor - prin Prefect Prefectura Municipiului București - prin Prefect, Primăria Sector 4 București - Subcomisia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991- prin Primar, D., E., F., G., Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara București, intervenient în nume propriu Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, H., I., J. și Guvernul României și s-a constatat nelegalitatea H.G.

nr. 1705/2006 în ceea ce privește includerea în domeniul public a suprafeței de 3716 m.p., ce face obiectul titlului de proprietate nr. x/27.03.2007. Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond au declarat recurs pârâții Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin decizia nr. 1182 din 20 martie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție: s-a respins recursul declarat de Guvernul României împotriva sentinței nr. 4232 din 29 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat; s-a admis recursul declarat de Ministerul Apărării Naționale împotriva sentinței nr. 4232 din 29 decembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; s-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond.

2. Soluția instanței de fond în al doilea ciclu procesual Prin sentința civilă nr. 686 pronunțată în data de 22 februarie 2022, Curtea de Apel București, secția a VIlI-a contencios administrativ și fiscal a: respins excepția inadmisibilității; ca neîntemeiată; a respins excepția de nelegalitate invocată în cauza de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale, Comisia Municipiului București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor prin Prefect, Prefectura Municipiului București prin Prefect, Primăria Sector 4 București - Subcomisia pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 prin Primar, D., E., F., G., Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara București și intervenienți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, H., I., J., intervenient GUVERNUL ROMANIEI, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanții reclamanții A. și B. prin care au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. În motivarea cererii de recurs, reclamanții au invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. 4. Apărările formulate în cauză Guvernul României a depus întâmpinare la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică. Ministerul Apărării Naționale a depus întâmpinare la cererea de recurs, prin care a invocat excepția tardivității cererii de recurs având în vedere art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 forma în vigoare la data înregistrării dosarului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică.

II. Considerentele înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale apreciază că aceasta este întemeiată și o va admite ca atare, pentru următoarele considerente: În speță, sentința recurată a fost comunicată reclamanților la data de 22 august 2019 conform dovezilor de comunicare de la dosarul de fond. Aceștia au formulat recurs, pe care l-au comunicat instanței la data de 09 septembrie 2019 conform datei de pe plicul de la fila x verso din dosarul de recurs.

În aceste condiții de la data comunicării sentinței și până la data depunerii cererii de recurs au trecut o perioadă ce excede termenului de depunere a unei astfel de cerere, prevăzut de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, forma în vigoare la data introducerii acțiunii (aprilie 2016). În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, forma în vigoare la data introducerii acțiunii "Soluția instanței de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în 48 de ore de la pronunțare ori de la comunicare și se judecă în 3 zile de la înregistrare, cu citarea părților prin publicitate." Potrivit art. 137 din Codul de procedură 1865 raportat la prevederile art. 301 C. proc.

civ. și coroborat cu art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, forma în vigoare la data înregistrării dosarului de fond, respectiv luna aprilie 2016, având în vedere că reclamanților A. și B. li s-a comunicat sentinței civilă nr. 686 pronunțată la data de 22 februarie 2019, la data de 22 august 2019 și au declarat recurs la data de 09 septembrie 2019, cu depășirea termenului de recurs, se va respinge recursul reclamanților, ca tardiv formulat. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat de reclamanților A. și B., ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 686 din 22 februarie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 decembrie 2019.