ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4855/2019

Ședința publică din data de 17 octombrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 29.06.2015 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/27.10.2014 și a Deciziei nr. 31/C/04.02.2015 emise de pârât.

Prin sentința civilă nr. 3222 din 04 decembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 3222 din 04 decembrie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate, iar în urma rejudecării fondului, admiterea acțiunii.

În motivarea recursului arată că în vederea implementării corespunzătoare a proiectului "Decizie globală de finanțare pentru Autoritatea de Management din bugetul de asistență tehnică al Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia, aferentă măsurii 4.2 - Sprijin pentru activitățile de informare și publicitate ale programului pentru perioada 2010-2011", cod MIS - ETC 150, aprobat prin decizia de finanțare nr. x/21.04.2010, cu modificările aduse prin deciziile nr. 1 și nr. 2, a încheiat cu S.C. A. S.R.L. contractul de servicii media nr. 405/08.11.2011, având ca obiect "Realizare campanie media pentru Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia".

Susține că prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/27.10.2014 s-a constatat încălcarea unor prevederi legale în materie de achiziții publice, aplicându-se o corecție financiară de 25%.

În ceea ce privește impunerea cerințelor de calificare, arată că a considerat necesar să se asigure că leader-ul de proiect și expertul vor avea capacitatea necesară pentru a duce la bun sfârșit activitățile de care erau responsabili, fiind importantă experiența acestora în proiectele cu finanțare europeană, precum și experiența lor profesională în elaborarea/implementarea fondurilor structurale/politicii de dezvoltare regională în general, precum și experiența profesională în implementarea proiectelor de dezvoltare regională, în plus față de experiența profesională necesară în domeniul respectivului contract, întrucât în practică s-a observat o implementare greoaie a proiectelor de asistență tehnică în care au fost implicați experți fără o astfel de experiență.

Cu privire la afirmația instanței de fond, în sensul că nu poate fi stabilită o legătură clară între cerințele specifice de experiență în domeniul de dezvoltare regională și cele privind activitățile media prevăzute de contract, arată că una dintre cele două sarcini prevăzute în contract este Evaluarea campaniei și elaborarea unui raport al recomandărilor, iar desfășurarea acestei activități presupune elaborarea instrumentelor necesare desfășurării anchetelor (grilele de interviu și chestionarele), culegerii datelor, precum și interpretării acestora în sensul emiterii unor recomandări ulterioare pentru Autoritatea contractantă, iar elaborarea instrumentelor de cercetare presupune cunoașterea domeniului de dezvoltare regională/implementare fonduri structurale. Mai mult, grila de interviu trebuie elaborată astfel încât să permită obținerea unei imagini de ansamblu asupra percepției publicului cu privire la Programul IPA, ceea ce presupune ca întrebările să vizeze aspecte tehnice, precum: oportunități de finanțare, reguli de eligibilitate, proceduri de aplicare pentru obținerea finanțării, evaluare a programului în termeni de puncte forte și puncte slabe, etc. Mai mult, demersul sociologic a culminat cu elaborarea unui raport care cuprinde descrierea modificării produse de către campania media la nivelul gradului de informare a publicului, precum și recomandări pentru activități ulterioare.

Arată că în plus, pentru organizarea și desfășurarea în bune condiții a atelierelor de lucru pentru jurnaliști, una dintre activități presupunea ca experții să aibă cunoștințe tehnice specifice în domeniul dezvoltării regionale, scopul fiind acela de pregătire a jurnaliștilor pentru a putea ulterior transmite publicului larg informații corecte cu privire la beneficiile noului program IPA, iar informațiile respective aveau caracter tehnic. Astfel, având în vedere perioada scurtă de implementare proiectului (6 luni), insuficientă pentru pregătirea de către Autoritatea contractantă a unui expert în relații publice și comunicare, s-a considerat necesară și contractarea unui expert în dezvoltare regională (expertul cheie 2).

Referitor la reținerea instanței de fond cu privire la încălcarea principiilor transparenței și tratamentului egal prin transmiterea răspunsului la clarificarea nr. 1/20.06.2011 numai către 3 din cei 6 operatori economici care au primit invitația de participare, susține că a fost asigurată transparența în participarea la procedură ținând cont de prevederile art. 123 din Regulamentul CE nr. 2342/2002 care stabilește normele de aplicare a Regulamentului financiar CE, potrivit cărora:

"în procedurile negociate și după dialogul competitiv, numărul de candidați invitați să negocieze sau să depună oferte nu poate fi mai mic de trei, cu condiția ca un număr suficient de candidați să îndeplinească criteriile de selecție. Numărul candidaților invitați să depună oferte trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală".

Conform art. 141 din același Regulament CE nr. 2342/2002:

"(2) Cu condiția să fi fost solicitate în timp util, informațiile suplimentare privind caietul de sarcini sunt furnizate simultan tuturor agenților economici care au solicitat caietul de sarcini sau și-au exprimat interesul de a depune o ofertă", recurentul-reclamant apreciind că a transmis răspunsul la solicitarea de clarificări tuturor celor trei companii interesate să participe la procedură, sens în care invocă și pct. 3.4.2 din Ghidul PRAG, Competitive negotiated procedure, potrivit căruia Autoritatea contractantă stabilește o listă care să cuprindă cel puțin trei furnizori de servicii, la alegerea sa, cărora le transmite o invitație de participare la licitație însoțită de un dosar al licitației.

Astfel, arată că din cei 6 operatori invitați să participe la licitație, 3 au confirmat participarea la procedură, 2 au declinat invitația și un operator nu a confirmat, dar nici nu a declinat participarea, și care nici nu a contestat procedura de licitație.

Precizează că în Ghidul PRAG nu este specificată obligația Autorității contractante de a transmite invitația și documentele aferente și acelor operatori care și-au declinat participarea sau care nu au răspuns la cererea de ofertă, sens în care invocă și prevederile Deciziei C(2007)2034 a Comisiei, privind regulile și procedurile aplicabile contractelor de servicii, de furnizare de bunuri și de executare de lucrări finanțate din bugetul general al Comunităților Europene în scopul cooperării cu state terțe (în vigoare la data lansării procedurii), care la art. II pct. 4.2 prevedea că acele contracte de servicii cu o valoare mai mică de 200.000 de euro trebuie acordate prin intermediul unei proceduri de negociere fără publicare, în care beneficiarii de finanțare consultă cel puțin trei furnizori de servicii la alegerea lor și negociază condițiile contractuale cu unul sau mai mulți dintre ei.

În ceea ce privește cererea de reducere a ratei de corecție, arată că întreaga motivare a instanței de fond se bazează pe soluția promovată la celelalte puncte.

Precizează că invitația de participare a fost transmisă către 6 companii, cerința impusă de Ghidul PRAG 2010 (versiunea actualizată în martie 2011), secțiunea 3.4.2 fiind de minim 3, și niciuna din cele 6 companii nu a solicitat clarificări în termenul procedural de 21 de zile, motivat de faptul că nu pot transmite o ofertă conformă din cauza dificultății sau imposibilității de a dispune de experți a căror expertiză să corespundă criteriilor solicitate ori faptul că aceste criterii sunt nerelevante în conformitate cu obiectul contractului sau al domeniului de activitate al respectivelor companii. De asemenea, nu au fost primite nici un fel de plângeri din partea posibililor ofertanți invitați cu privire la criteriile de selecție menționate în Termenii de referință ca fiind prea stricte sau nerelevante.

Deși a fost legal citat, intimatul - pârât Ministerul Finanțelor Publice nu a formulat întâmpinare, dar a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.

În esență, consideră că prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt și a făcut o corectă aplicare a legii, în condițiile în care recurentul, prin condițiile impuse, a restricționat participarea potențialilor participanți la procedură.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

În cauză, reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/27.10.2014 și a Deciziei nr. 31/C/04.02.2015 emise de pârât.

În fapt, prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/27.10.2014, s-a reținut că recurentul-reclamant a stabilit cerințe restrictive și nerelevante cu privire la liderul de proiect și expertul cheie 2, încălcând prevederile pct. 2.3.6., 2.6, pct. 7 din Instrucțiunile către ofertanți și pct. 6 din anexa II din Ghidul PRAG (noiembrie 2010 - actualizat în martie 2011), precum și art. 135 alin. (1) și alin. (5) din Regulamentul nr. 2342/2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1605/2002, ceea ce reprezintă o neregulă în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 și Anexa la acest act normativ, Partea I, lit. A), ceea ce atrage incidența prevederilor Anexei 1 la H.G. nr. 519/2014, Partea I Achiziții publice, lit. A), punctul 10. De asemenea, s-a reținut că răspunsul la solicitarea de clarificări este transmis numai către ofertanții care și-au manifestat în scris interesul de a participa la procedura de achiziție în cauză, dar nu și către cel care nu a răspuns în vreun fel invitației de participare la procedură.

Recurentul-reclamant a formulat contestația împotriva acestei note, care a fost respinsă în procedura administrativă prin Decizia nr. 31/C/04.02.2015.

În esență, aspectele imputate recurentului-reclamant și care au stat la baza emiterii actelor contestate vizează stabilirea de către acesta a unor cerințe considerate restrictive și nerelevante cu privire la liderul de proiect și expertul cheie 2, iar pe de altă parte, împrejurarea că răspunsul la solicitarea de clarificări a fost transmis numai către ofertanții care și-au manifestat în scris interesul de a participa la procedura de achiziție în cauză.

Condițiile considerate restrictive vizează proiectul "Decizie globală de finanțare pentru Autoritatea de management din bugetul de asistență tehnică al Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia, aferentă măsurii 4.2. - Sprijin pentru activitățile de informare și publicitate ale programului pentru perioada 2010-2011", cod MIS-ETC 150, pentru implementarea căruia recurentul-reclamant a încheiat cu S.C. A. S.R.L. contractul de servicii media nr. 405/08.11.2011, având ca obiect "Realizare campanie media pentru Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia".

În cadrul procedurii de atribuire a contractului de servicii media nr. 405/08.11.2011, autoritatea contractantă a stabilit drept cerințe pentru liderul de proiect: minim 4 ani de experiență profesională în elaborarea/implementarea fondurilor structurale/politicii de dezvoltare regională; minim 4 ani de experiență profesională în management de proiect; minim 4 ani de experiență profesională în implementarea programelor/proiectelor de dezvoltare regională; participarea în cel puțin un proiect care să includă campanii publice de promovare pentru instrumentele de preaderare sau intervenții din fonduri structurale; de preferință, minim 3 ani ca Team Leader în proiecte cu finanțare europeană.

De asemenea, pentru expertul cheie 2 autoritatea contractantă a stabilit următoarele cerințe: minim 4 ani de experiență profesională în domeniul dezvoltării regionale; minim 4 ani de experiență profesională în implementarea programelor de dezvoltare regională; participarea în cel puțin un proiect care să includă campanii publice de promovare, fie pentru instrumentele de preaderare sau intervenții din fonduri structurale.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, prin neregulă se înțelege "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit."

Aspectele deduse judecății prin prezenta cauză și care se circumscriu noțiunii de neregulă au consacrare legislativă în următoarele texte de lege:

Art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 (forma în vigoare la momentul derulării procedurii de atribuire):

"Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire".

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006:

"Autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, nivelul cerințelor minime solicitate prin documentația de atribuire, precum și documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerințe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului respectiv, luând în considerare exigențele specifice impuse de valoarea, natura și complexitatea acestuia."

În același sens sunt și prevederile art. 8 din Hotărârea de Guvern nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, potrivit cărora:

"(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit;

b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit.

(2) Atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanța de urgență, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se atașează la dosarul achiziției."

Examinând cerințele de personal impuse în raport cu contractul ce urma fi atribuit, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a invocat necesitatea asigurării derulării proiectului în bune condiții, fără a releva în concret și punctual necesitatea formulării cerințelor în raport cu obiectul contractului de achiziție, respectiv campanie media de promovare a Programului IPA, cu atât mai mult cu cât impunerea unor cerințe în ceea ce privește personalul are caracter excepțional, tocmai datorită consecinței restrictive pe care o generează în ceea ce privește participarea la procedura de achiziție publică.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că prima instanță a apreciat în mod corect că justificarea dată de recurentul-reclamant nu reprezintă o motivare satisfăcătoare și că autoritatea contractantă nu a explicat cerințele impuse, nu a relevat utilitatea lor, iar pe de altă parte, nici nu a făcut dovada îndeplinirii acestora de către experții aleși în funcție, în condițiile în care respectiva campanie media urmărea ca informațiile care trebuiau transmise grupului țintă să ajungă la acesta prin mijloacele cele mai relevante și în cea mai bună formă.

Totodată, în acord cu prima instanță, Înalta Curte constată caracterul vag atât al cerinței impuse pentru liderul de proiect privind participarea în cel puțin un proiect care să includă campanii publice de promovare pentru instrumentele de preaderare sau intervenții din fonduri structurale, cât și a cerinței impuse pentru expertul cheie 2, privind participarea în cel puțin un proiect care să includă campanii publice de promovare, fie pentru instrumentele de preaderare sau intervenții din fonduri structurale.

Dincolo de aceste aspecte și de cerințele de personal impuse potențialilor participanți la procedură, Înalta Curte constată că acestea nici nu au fost respectate, întrucât deși persoana propusă ca team leader avea o mare experiență în administrația publică, în poziții de management/coordonare, experiența sa viza implementarea fondurilor de pre-aderare și campaniile de conștientizare, iar persoana propusă pentru a deține funcția de expert cheie 2 avea experiență în proiecte care includ campanii de conștientizare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, de coordonare a programului RICOP privind sprijinirea procesului de restructurare în România și atenuarea efectelor sale la nivel social.

Astfel fiind, rezultă cu puterea evidenței, că impunerea de către recurentul-reclamant a unor cerințe nejustificate corespunzător pentru participarea la procedura de achiziție publică ce face obiectul prezentului dosar, cerințe ce priveau experiența în domeniul dezvoltării regionale, fără a avea legătură cu obiectul contractului - activități media - ori cu dificultatea acestuia, încalcă dispozițiile art. 2, art. 178 alin. (2) și art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006, precum și dispozițiile art. 8 din Hotărârea de Guvern nr. 925 din 19 iulie 2006, conferind acestora un caracter restrictiv în privința participării potențialilor ofertanți la procedură, interzis de legislația în vigoare.

Pe de altă parte, în sarcina recurentului-reclamant s-a mai reținut că răspunsul la solicitarea de clarificări a fost transmis numai către ofertanții care și-au manifestat în scris interesul de a participa la procedura de achiziție în cauză.

Înalta Curte constată că în acest mod s-au încălcat principiile garantării tratamentului egal, nediscriminării operatorilor economici, precum și al asigurării transparenței și integrității procesului de achiziție publică, prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) și c) din O.U.G. nr. 34/2006, având în vedere că răspunsul la Clarificarea nr. x/20.06.2011 s-a transmis doar către 3 din cei 6 operatori economici care au primit invitația de participare.

Potrivit art. 78 din O.U.G. nr. 34/2006, forma în vigoare la momentul derulării procedurii din speță:

"(1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentația de atribuire.

(2) Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde, în mod clar, complet și fără ambiguități, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depășească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic.

(3) Autoritatea contractantă are obligația de a transmite răspunsurile - însoțite de întrebările aferente - către toți operatorii economici care au obținut, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, documentația de atribuire, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective."

De altfel, împrejurarea că legiuitorul a înțeles să impună obligativitatea comunicării răspunsurilor la clarificări către toți operatorii participanți la procedură, rezidă și din art. 79 alin. (2) al aceluiași act normativ, care statuează că, în cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta termenul de răspuns prevăzut la alin. (1), aceasta din urmă are, totuși, obligația de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea și transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data limită de depunere a ofertelor.

De asemenea, art. 72 din O.U.G. nr. 34/2006 reglementează obligația autorității contractante de a prelungi perioada pentru elaborarea ofertelor, în cazul în care aceasta nu are posibilitatea de a transmite răspunsul la solicitarea de clarificări în termenele limită stabilite de acest act normativ, deși a primit în timp util o solicitare în acest sens, situație în care data limită de depunere a ofertelor se decalează cu o perioadă suficientă, astfel încât orice operator economic interesat să dispună de un timp rezonabil necesar pentru obținerea informațiilor complete și relevante pentru elaborarea ofertei.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că aspectele invocate de către recurentul-reclamant în ceea ce privește încălcarea normelor din Ghidul PRAG 2010, Competitive negotiated procedure, sunt nefondate, în condițiile în care acest ghid stabilește în mai multe paragrafe obligația de informare a participanților la procedură sau a persoanelor interesate, în aplicarea principiilor transparenței, tratamentului egal și al nediscriminării operatorilor economici, care guvernează procedura de achiziție.

Mai mult, o asemenea interpretare nu poate fi reținută de către instanța de recurs, în condițiile în care prin răspunsul la clarificări recurentul-reclamant a modificat condițiile de participare, făcându-le mai permisive, prin includerea experienței în fondurile de pre-aderare, ceea ce ar fi permis participarea la procedură și a altor operatori economici.

De asemenea, se reține că obligația de comunicare a răspunsului la clarificări revenea recurentului-reclamant și în baza pct. 7 Informații suplimentare înainte de termenul de depunere a ofertelor din Instrucțiunile către ofertanți, potrivit căruia orice informație suplimentară, rezultată ca urmare a unei clarificări din partea unui ofertant sau din inițiativa autorității contractante, răspunsul la clarificare/informația suplimentară va fi transmisă tuturor ofertanților invitați la respectiva procedură.

Prin urmare, recurentul-reclamant nu poate fi absolvit de o asemenea obligație chiar dacă operatorii economici nu ar fi confirmat participarea sau ar fi declinat-o, câtă vreme această obligație se menținea în privința tuturor ofertanților invitați la respectiva procedură. Mai mult, Ghidul PRAG 2010, actualizat în 2011, nici nu prevedea obligația operatorilor de a confirma participarea la procedură.

În ceea ce privește critica recurentului-reclamant privind soluția dată de către prima instanță cererii sale de reducere a ratei de corecție aplicate contractului din speță, Înalta Curte constată că este nefondată susținerea acestuia că întreaga motivare a instanței de fond s-a bazat pe soluția de la celelalte puncte ale hotărârii recurate, având în vedere că însăși aplicarea corecției s-a făcut ca urmare a neregulilor constatate în procedura de atribuire a contractului și cum existența acestor nereguli a fost confirmată de către prima instanță, o eventuală diminuare a corecției nu ar fi avut temei.

Cu toate acestea, critica este nefondată și din perspectiva faptului că instanța a argumentat această soluție, arătând motivele pentru care o reducere a ratei de corecție aplicate contractului nu se justifică.

Tot nefondată se constată a fi și invocarea faptului că nu au fost primite niciun fel de plângeri din partea posibililor ofertanți invitați, cu privire la criteriile de selecție, întrucât acest aspect nu este de natură să valideze procedura de atribuire a contractului de servicii media nr. 405/08.11.2011 încheiat cu S.C. A. S.R.L., în condițiile în care s-a reținut impunerea unor condiții restrictive de participare la procedura de atribuire și încălcarea principiilor ce guvernează această procedură.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva sentinței civile nr. 3222 din 04 decembrie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva sentinței civile nr. 3222 din 04 decembrie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 octombrie 2019.