ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1679/2003

Deliberând asupra recursului de față

constată:

Prin sentința penală nr. 361 din 26

mai 2002 pronunțată de Tribunalul Dolj, inculpatul C.A. a fost condamnat, în

baza art. 174, art. 175 lit. c) și art. 176 lit. a) C. pen., la pedeapsa

detențiunii pe viață și la 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

Conform art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsă perioada reținerii și a arestării preventive de la 3 noiembrie

2001 la zi.

S-a luat act că părțile vătămate D.V.

și C.C. nu s-au constituit părți civile.

Inculpatul a fost obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

S-au reținut în fapt următoarele:

Inculpatul a locuit împreună cu

soția sa, C.A., în casa lui C.E. din satul Galicinica.

Pe fondul consumului de băuturi

alcoolice devenea foarte violent și își lovea frecvent soția și mama.

Fiicele sale D.V. și C.C. i-au cerut

să nu mai consume băuturi alcoolice și să nu mai fie violent.

Întrucât inculpatul a continuat să

bea și să se comporte violent, soția și mama acestuia au fost luate spre

îngrijire de D.V., care locuia la Băilești. După un timp mama inculpatului s-a

reîntors la casa ei, locuind și gospodărind cu fiul său.

În dimineața de 2 noiembrie 2001,

după ce a aflat că nu mai poate încasa pensia soției sale deoarece plata se

făcea acesteia la Băilești, inculpatul s-a dus în acea localitate unde a

consumat băuturi alcoolice până spre seară când s-a întors acasă. Aici a

găsit-o pe mama sa în pat și a început să o lovească cu pumnii peste față, a

trântit-o din pat și i-a aplicat numeroase lovituri cu pumnii și picioarele

peste cap și corp, urcându-se cu genunchii pe pieptul ei.

După ce i-a trecut criza de

agresivitate inculpatul a urcat victima în pat, s-a dus în altă cameră și s-a

culcat.

A doua zi a constatat că victima

decedase.

După ce a șters o parte din petele

de sânge, a ascuns cearceaful de plapumă pătat cu sânge într-un butoi metalic

din șopron și hainele sale sub masa televizorului, s-a dus la locul de muncă al

fiicei sale C.C. și i-a cerut să vină acasă spunându-i că bunica ei făcuse

infarct și murise în noaptea precedentă.

Martora a constatat că bunica sa

avea numeroase urme de lovituri pe față astfel încât i-a anunțat pe vecini și a

chemat poliția.

Raportul medico-legal de necropsie a

concluzionat că moartea victimei C.E. a fost violentă și s-a datorat șocului

traumatic și hemoragic, consecință unui politraumatism cu multiple fracturi

costale și de stern, rupturi pleuropulmonare, hemotorax și hematom

retroperitoneal stâng.

Din același act medico-legal rezultă

că leziunile de violență au putut fi produse prin lovire cu și de corpuri dure

și comprimare între două planuri dure, între leziuni și deces existând un

raport de cauzalitate direct și necondiționat. S-a mai concluzionat că

loviturile au putut fi aplicate din față – spate și lateral dreapta stânga.

Din expertiza medico-legală

psihiatrică s-a reținut că inculpatul suferă de „tulburare organică de

personalitate cu deteriorare cognitivă pe fond toxietilic” și că are

discernământul diminuat în raport cu fapta pentru care este cercetat.

S-a înlăturat ca nesinceră, fiind în

totală contradicție cu restul probelor, declarația dată de inculpat în faza de

cercetare judecătorească prin care acesta a susținut că nu a lovit victima ci

aceasta a căzut și ea este cea care a ascuns cearceaful plin de sânge.

Prin decizia penală nr. 482 din 4

noiembrie 2002, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de procuror

și inculpat desființând sentința sub aspectul laturii penale.

În baza art. 174, art. 175 lit. c)

și art. 176 lit. a) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 22 ani închisoare

și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

În baza art. 113 C. pen., s-a dispus

obligarea inculpatului la tratament medical.

S-a dedus la zi detenția preventivă.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

S-a reținut că sunt întemeiate

criticile formulate de procuror și de inculpat sub aspectul omisiunii aplicării

măsurii de siguranță prevăzută de art. 113 C. pen., ce a fost recomandată de

medicii legiști și respectiv sub aspectul individualizării pedepsei.

Instanța de apel a apreciat

neîntemeiată susținerea din apelul procurorului în sensul că în cauză sunt

incidente dispozițiile art. 75 lit. b) C. pen.

Decizia a fost atacată cu recurs de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova susținându-se că greșit nu s-a

făcut aplicarea art. 75 lit. b) C. pen., care sancționează mai grav actele de

violență săvârșite împotriva membrilor de familie.

S-a mai susținut că pedeapsa

aplicată nu a fost just individualizată impunându-se majorarea ei la maximul

prevăzut de lege.

Recursul nu este fondat.

Astfel primul motiv de recurs

invocat în scris, pe care de altfel cu ocazia dezbaterilor procurorul a arătat

că nu-l mai susține, este neîntemeiat din următoarele considerente.

Împrejurările prevăzute în art. 75 alin.

(1) C. pen., constituie circumstanțe agravante generale.

În cazul în care vreuna dintre

aceste împrejurări constituie element circumstanțial al unei infracțiuni

calificate, ea capătă caracterul unei circumstanțe speciale care primează

excluzând-o pe cea generală.

O astfel de situație există în cazul

infracțiunii de omor calificat săvârșit asupra soțului sau unei rude apropiate

încriminat de art. 175 lit. c) C. pen.

Concluzia se impune având în vedere

că potrivit art. 75 lit. b) C. pen., constituie circumstanță agravantă generală

săvârșirea unei infracțiuni prin violență, între altele, asupra membrilor de

familie, iar conform art. 149

1

C. pen., prin membru de familie se

înțelege soțul sau ruda apropiată, dacă aceasta din urmă locuiește și

gospodărește împreună cu făptuitorul. Ori, în cazul circumstanței agravante

speciale de la lit. c) a art. 175 subiectul pasiv calificat al omorului este

soțul sau o rudă apropiată în înțelesul art. 149 C. pen., indiferent dacă

aceasta din urmă locuiește și gospodărește cu făptuitorul sau nu.

În mod evident sfera persoanelor ce

pot fi subiect pasiv calificat în cazul infracțiunii prevăzute de art. 175 lit.

c) C. pen., este mai largă și o cuprinde și pe cea la care se referă art. 75 lit.

b) C. pen.

În aceste condiții reținerea

agravantei prevăzută de art. 75 lit. b) la infracțiunea de omor calificat

comisă asupra unui membru de familie reprezintă o dublă agravare a răspunderii

penale, pentru aceeași cauză, ceea ce este inadmisibil.

Curtea apreciază că nici cel de al

doilea motiv de recurs nu este întemeiat întrucât pedeapsa stabilită de

instanța de apel corespunde criteriilor generale de individualizare prevăzute

de art. 72 C. pen. și scopului pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen.

Fapta comisă de inculpat prezintă

într-adevăr un grad ridicat de pericol social determinat de împrejurările și

modalitatea în care a fost săvârșită, dar și de comportamentul violent și

agresiv al inculpatului anterior comiterii acesteia. Nu poate fi ignorat însă

faptul că datorită bolii de care suferă inculpatul a avut discernământul

diminuat în momentul comiterii faptei. Tot astfel trebuie avută în vedere lipsa

antecedentelor penale.

Examinând cauza și din oficiu, curtea

reține că nu există nici un motiv de casare care să poată fi luat în

considerare conform art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.

În consecință, recursul va fi

respins conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce la zi arestarea

preventivă.

Conform art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, astfel încât onorariul

pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei

penale nr. 482 din 4 noiembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, privind pe

inculpatul C.A.

Deduce din pedeapsă, perioada

reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 3 noiembrie 2001 la 2

aprilie 2003.

Onorariul de avocat în sumă de

300.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 2

aprilie 2003.