ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 7 februarie 2013, petentul I.N.G. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 295/305/2013 aflat pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, către o altă instanță în grad egal, invocând faptul că imparțialitatea judecătorilor care compun completul de judecată este afectată de calitatea pârâtelor din dosar, anume aceea de funcționari publici cu funcții de conducere în cadrul administrației publice locale, precum și de tensiunile produse în ultima vreme prin declarațiile publice apărute în mass-media, acestea constituind un factor de presiune asupra obiectivității judecării cauzei.

A menționat că i s-a făcut cunoscut, pe diferite canale informale, că „în județul Covasna nu am nici o șansă", întrucât în perioada 2008 - 2012 a fost consilier local din partea Alianței Românești Sfântu Gheorghe, formațiune politică aflată în opoziție cu fosta și actuala administrație, fiind de notorietate disensiunile locale dintre conducerea administrației publice locale și consilierii aleși din partea altor partide (alianțe) politice decât UDMR. A considerat întemeiate temerile sale, având în vedere și modul cum au fost soluționate plângerea prealabilă formulată împotriva pârâtelor și plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale privindu-le pe acestea, niciuna din cele două rezoluții nefiind motivată în fapt și/sau în drept, neținându-se cont de niciunul dintre argumentele aduse de petent, dovedite cu înscrisuri.

Verificând actele și lucrările dosarului, în baza informațiilor prezentate în adresa Tribunalului Covasna nr. 305 din 20 februarie 2013, Înalta Curte constată că, prin plângerea formulată de petentul - parte vătămată I.N.G. împotriva Rezoluției nr. 735/P/2012 din 31 octombrie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatele-făptuitoare K.T.I. și H.H. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., soluție menținută prin Rezoluția nr. 537/II/2/2012 din 21 decembrie 2012 a prim-procurorului delegat al aceluiași parchet, s-a solicitat, în principal, desființarea rezoluțiilor atacate și reluarea cercetărilor, iar în subsidiar, admiterea plângerii și reținerea cauzei spre competentă soluționare.

Se arată că, prin Rezoluția nr. 735/P/2012. procurorul de caz a reținut că, prin referatul din data de 17 octombrie 2012, organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Poliției municipiului Sf. Gheorghe au formulat propunere de neîncepere a urmăririi penale față de K.T.I. și H.H. cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., arătând că argumentele cuprinse în propunerea organelor de cercetare penală ale poliției judiciare sunt conforme cu starea de fapt rezultată din actele premergătoare începerii urmăririi penale și, având în vedere că, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. d) C. pen. vizând imposibilitatea punerii în mișcare a acțiunii penale, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc.

pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de cele două făptuitoare, fapta neîntrunind elementele constitutive ale infracțiunii, lipsind latura subiectivă. Se precizează că nemulțumit de soluție în temeiul art. 278 C. proc. pen., petentul a formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe care, prin Rezoluția nr. 537/II/2/2012 din 21 decembrie 2012, a respins-o ca neîntemeiată. Totodată, s-a mai reținut că, din declarațiile persoanelor cercetate K.T.I. și H.H. rezultă că petentul, în calitate de consilier local, și-a exercitat pe deplin dreptul său de a iniția proiecte de hotărâri, ce au fost și concretizate prin hotărâri adoptate de către Consiliul Local, însă au existat și proiecte care nu îndeplineau condițiile prevăzute de lege, motiv pentru care acestea nu au fost promovate în consiliu, persoanele cercetate arătând că nu au obstrucționat în niciun mod activitatea de consilier a petentului.

Astfel, din analiza actelor administrate, s-a reținut că făptuitoarele K.T.I. și H.H. nu au făcut altceva decât să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, prin aceasta nevătămând interesele petentului, astfel că faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., sub aspectul laturii subiective. Împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată petentul a formulat plângere, ce face obiectul dosarului a cărei strămutare se solicită. Tribunalul Covasna precizează că, după sesizarea instanței, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind desemnat pentru judecarea acesteia completul nr. 10. Primul termen de judecată a fost fixat la data de 4 februarie 2013, când petentul s-a prezentat în instanță și a solicitat amânarea judecății în vederea angajării unui apărător ales și pregătirii apărării.

Se menționează că cererea petentului a fost admisă de instanță, care a fixat un nou termen de judecată la data de 26 februarie 2013, dată la care a dispus citarea intimatelor. În concluzie, în cadrul informațiilor conținute de Adresa nr. 305 din 19 februarie 2013, Tribunalul Covasna a lăsat la aprecierea Înaltei Curți de Casație și Justiție soluția ce se va pronunța în cauză. La dosarul cauzei s-a depus un memoriu formulat de intimatele K.T.I. și H.H., înregistrat la 24 aprilie 2013 cu numărul de înregistrare 14241, prin care acestea precizează că în speță, nu există motive reale care să pună la îndoială imparțialitatea judecătorilor de la instanțele judecătorești din Sfântu Gheorghe, din acest punct de vedere cererea petentului fiind nefondată, neexistând probe relevante privind posibilitatea influențării instanțelor de judecată.

Intimatele precizează ca nu este posibilă strămutarea proceselor doar datorită faptului că una din părți are calitatea de funcționar public iar cealaltă parte este un fost consilier local care a pierdut alegerile locale, acestea fiind circumstanțe care nu sunt de natură să afecteze obiectivitatea judecătorilor, atât organele de cercetare penală, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe cât și instanțele de judecată fiind instituții independente, nesubordonate autorităților locale.

Cât privește argumentul adus de petent în susținerea cererii de strămutare referitor la disensiunile locale între conducerea administrației publice locale și consilierii aleși din partea altor partide politice decât UDMR, se arată că nici instanțele de judecată, nici organele de cercetare penală sau procurorii nu își desfășoară activitatea în cadrul vieții politice, cei numiți în funcțiile enumerate neimplicându-se în politicile, deciziile și acțiunile autorităților publice. S-a considerat că judecătorii din cadrul Judecătoriei Sfântu Gheorghe au capacitatea și ținuta profesională să soluționeze cauza cu care au fost învestiți și, în consecință, având în vedere că nu există motive de bănuială legitimă care să afecteze obiectivitatea judecătorilor din cadrul instanței învestite cu soluționarea cauzei, intimatele au solicitat respingerea cererii de strămutare, ca neîntemeiată.

Cererea de strămutare este nefondată. Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței. În cauză, niciuna dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite, aspectele invocate de petent nefiind circumscrise situațiilor care, potrivit textului de lege invocat, justifică strămutarea cauzei.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control al imparțialității, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Înalta Curte constată că aspectele invocate de petent nu pot fi apreciate ca reprezentând motive de bănuială legitimă, întrucât nu s-a specificat și argumentat modul în care ar putea fi afectată imparțialitatea judecătorilor care compun completul de judecată, în raport de împrejurarea că, la nivel local, pot exista disensiuni între conducerea administrației publice locale - din care fac parte intimatele - și consilierii aleși din partea altor partide politice decât UDMR - cum a fost anterior cazul petentului - sau în raport de tensiunile ce se pot produce prin declarațiile publice apărute în mass-media, astfel încât nu se poate susține că judecarea cauzei poate fi lipsită de obiectivitate. Instanța apreciază că bănuiala legitimă poate viza situații sociale din cele mai diverse, care însă, trebuie în mod necesar să fie legate de posibilitatea influențării magistraților în soluționarea dosarului a cărui strămutare se solicită.

Ori, în speță, Înalta Curte constată că suspiciunile petentului, în sensul existenței unei bănuieli legitime a afectării imparțialității și obiectivității magistraților datorită calității părților adverse sau presiunilor rezultate din mass-media, nu sunt nici argumentate și nici susținute de probe, în dovedirea cererii de strămutare invocându-se, în realitate, nemulțumiri față de soluția magistraților de netrimitere în judecată a intimatelor. Față de considerentele arătate, se constată că aspectele invocate de petent nu pot știrbi în vreun mod imparțialitatea judecătorilor și nu pot constitui motive de suspiciune cu privire la posibila nepărtinire a instanței învestită cu soluționarea cauzei.

În raport de împrejurările concrete examinate, văzând prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că temerile petentului nu sunt justificate. Ca atare, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul I.N.G. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 295/305/2013 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe. Obligă petentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 30 aprilie 2013. Procesat de GGC - LM