ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 131/2018

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2018

Asupra recursului de față:

Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 23.01.2015 sub nr. x/2015, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata B., anularea executării silite începute de B.E.J. C. în dosarul de executare nr. 562/2012, precum și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

Prin sentința civilă nr. 1396/19.02.2015, Judecătoria Sectorului 6 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, pe rolul căreia dosarul a fost înregistrat la data de 10.04.2015 sub nr. x/2015.

Prin sentința civilă nr. 6278/14.05.2015, Judecătoria Sectorului 4 București a admis excepția tardivității formulării contestației la executare și a respins ca tardiv introdusă contestația la executare, a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite, a obligat contestatorul să achite intimatei suma de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, iar prin sentința civilă nr. 8540/25.06.2015, pronunțată de aceeași instanță, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de lămurire, completare și îndreptare a sentinței civile nr. 6278/14.05.2015, cerere formulată de contestatorul A..

Împotriva sentințelor civile nr. 6278/14.05.2015 și nr. 8540/25.06.2015 a declarat recurs contestatorul A., recurs înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă la data de 05.08.2015.

Prin decizia civilă nr. 60R/15.01.2016, Tribunalul București a respins excepția nulității recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 6278/14.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, a respins recursurile formulate împotriva sentinței civile nr. 6278/14.05.2015 și împotriva sentinței civile nr. 8540/25.06.2015 pronunțate de Judecătoria Sector 4 București ca nefondate.

Împotriva deciziei pronunțate de instanța de recurs a formulat contestație în anulare contestatorul A., contestație înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă la data de 08.02.2017, sub nr. x/2017.

Prin decizia civilă nr. 132R/16.03.2017, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins excepția tardivității și excepția de nulitate a cererii ca neîntemeiate, a respins ca inadmisibilă contestația în anulare, a obligat contestatorul la plata sumei de 1000 RON cheltuieli

Împotriva acestei decizii, prin care a fost soluționată contestația în anulare, a formulat cerere de revizuire contestatorul A., în temeiul art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ. 1865, arătând în esență că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra a tot ce s-a cerut (minus petita).

Tribunalul București, secția a V-a Civilă prin decizia civilă nr. 320R din 29.08.2017 a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 132/16.03.2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2017.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs recurentul A..

Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, sub nr. x/2017, iar prin adresa emisă la 29 noiembrie 2017 Tribunalul București a înaintat recursul spre competentă soluționare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ședința publică din 25 ianuarie 2018 Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a instanței și a reținut cauza în pronunțare sub acest aspect.

Analizând cu prioritate excepția invocată din oficiu, în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este întemeiată și urmează să o admită cu următoarele considerente:

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, prin care instanța investită cu soluționarea cauzei a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 132/2017 a Tribunalului București.

Potrivit dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum și alte hotărâri prevăzute de lege.

De asemenea, potrivit aliniatului 2 al aceluiași articol, recursul se soluționează de instanța imediat superioară celui care a pronunțat hotărârea în apel.

În speță, decizia recurată a fost pronunțată de Tribunalul București și în considerarea textelor legale anterior menționate, competența de soluționare a recursului aparține Curții de Apel București, ca instanță imediat superioară celui care a pronunțat hotărârea în apel.

Se cuvine subliniat că în cauză nu este incidentă decizia Curții Constituționale nr. 369/2017, litigiul fiind soluționat în raport de dispozițiile C. proc. civ. de la 1865.

Pentru toate considerentele expuse, având în vedere și prevederile legale invocate, Înalta Curte va admite excepția de necompetență materială și va trimite cauza spre soluționare Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Scoate cauza de pe rol și înaintează recursul declarat de recurentul D. împotriva deciziei civile nr. 320 R din 29 august 2017 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă spre competentă soluționare la Curtea de Apel București.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2018.