CtEDO 29.04.2008 Auto

AFFAIRE KOȘAL c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
29.04.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable;Violation de l'article 13 - Droit à un recours effectif
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE KOȘAL c. TURQUIE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL KOȘAL c. TURCIA Cererea nr. 23453/04) HOTĂRÂREA STRASBURG 29 aprilie 2008 DEFINIF 29/09/2008 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza Koșal c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Antonella Mularoni, Președinte, Ireneu Cabral Barreto, R'za Türmen, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, judecători, și de Sally Dolle, graffière de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 1 aprilie 2008, Renunță la hotărârea pe care o avem aici, adoptată la această dată procedural La originea cauzei 23453/04) îndreptat împotriva Republicii Turcia și al cărui resortisant al acestui stat, dl Zekeriya Koșal ( La 19 martie 2007, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. În temeiul articolului 29 alineatul (3) din Convenție, Curtea a decis să se pronunțe în același timp cu privire la admisibilitate și fond. Reclamantul a lucrat la conducerea radio TRT din Ankara. Prin decizia din 15 mai 1995, notificată reclamantului la 16 iunie 1995, Consiliul Superior al L La o dată nespecificată, reclamantul a contestat această decizie prin intermediul unei căi de atac ierarhice. La 3 aprilie 1996, a intentat o acțiune în anulare împotriva acestei decizii în fața Consiliului de Stat. Prin Hotărârea din 27 decembrie 1999, Consiliul de Stat a respins această acțiune. 10. La 31 iulie 2000, reclamantul a formulat un recurs împotriva acestei hotărâri în fața Adunării Plenare a secțiunilor administrative ale Consiliului de Stat. 11. Prin Hotărârea din 20 noiembrie 2003, notificată reclamantului la 21 ianuarie 2004, Adunarea Plenară a secțiunilor administrative ale Consiliului de Stat a închis hotărârea atacată. Recurentul susține că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil, astfel cum este prevăzut la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum a fost formulat Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 13. 14 Perioada care trebuie luată în considerare a început la 3 aprilie 1996, data sesizării Consiliului de Stat și s-a încheiat la 20 noiembrie 2003. Prin urmare, a durat 7 ani și mai mult de 7 luni, pentru două instanțe. Guvernul ridică o excepție de la neobosirea căilor de atac interne. Acesta susține că reclamantul nu a invocat în fața instanțelor interne motivul întemeiat pe durata procedurii. 16. Reclamantul nu se pronunță. 17. Curtea ia notă de faptul că acest aspect este legat de cel întemeiat pe existența unei căi de atac interne. Curtea propune să se ia în considerare acest aspect sub aspectul articolului 13 (a se vedea, mutatis mutandis Ebru și Tayfun Engin etolak c. Turcia, n 60176/00, §§ 105-107, 30 mai 2006 18. Curtea constată că respondența nu este în mod vădit greșit întemeiată în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. În plus, Curtea constată că aceasta nu se confruntă cu niciun alt motiv de neconformare. Pe fond 19. Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri în care se soluționează o cauză apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente, precum și de obiectul litigiului pentru cei interesați (a se vedea, printre multe altele, Frydlender c. Franța [GC], 30979/96, § 43, CEDO 2000-VII. 20. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție (a se vedea Frydlender citată anterior 21. În urma examinării tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că Ön a prezentat niciun fapt sau argument care ar putea conduce la o concluzie diferită în cazul de față. Având în vedere jurisprudența sa în materie, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu, în special cea în fața Adunării Plenare a secțiunilor administrative ale Consiliului de Stat, este excesivă. Având în vedere, în special, domeniul de aplicare al litigiului pentru solicitant, aceasta nu răspunde la cerința termenului rezonabil care decurge din aceasta, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1). PRIVIND VIOLAȚIA ÎN URMA ARTICOLULUI 13 DIN CONVENȚIA 22. Reclamantul se plânge, de asemenea, de faptul că, în Turcia, nu există jurisdicție în care să se poată face o plângere cu privire la durata excesivă a procedurii. Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate, are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care acționează în exercitarea funcțiilor lor oficiale. 23. Guvernul contestă această teză. 24. Curtea arată că acest litigiu este legat de cel examinat mai sus și, prin urmare, trebuie declarat admisibil. 25. Curtea amintește că art. 13 garantează o cale de atac efectivă în fața unei instanțe naționale care permite să se plângă de o necunoaștere a obligației, impusă prin art. 6 alineatul (1), de a auzi cauzele într-un termen rezonabil (a se vedea Kudła c. Polonia [GC], n 30210/96, § 156, CEDH 2000 XI. Aceasta arată că excepțiile și argumentele invocate de guvern au fost deja respinse anterior (a se vedea, printre multe altele, Ebru și Tayfun Engin etolak menționate anterior, §§ 105-107, 30 mai 2006) și nu vede niciun motiv pentru a ajunge la o concluzie diferită în cazul de față. 26. În consecință, Curtea consideră că, în speță, a existat o încălcare a articolului 13 din Convenție din cauza absenței în dreptul intern a unei căi de atac care i-a permis reclamantului să obțină sancțiunea dreptului său de a-și vedea cauza auzită într-un termen rezonabil, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenție. III. PE LEGĂTURA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIE 27. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, acordă o satisfacție echitabilă. În schimb, guvernul contestă aceste pretenții. 30. Curtea nu percepe o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și respinge această cerere. În schimb, consideră că reclamantul a suferit un prejudiciu moral cert. În conformitate cu jurisprudența Curții, un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale numai în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor. În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră că este rezonabil să se atribuie reclamantului, care nu era reprezentat de un avocat, suma de 200 EUR în acest sens.interese moratorii 34. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURTEA, LA L în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din convenție, următoarele sume trebuie să fie convertite în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data regulamentului 600 EUR (trei mii șase sute de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (ii) 200 EUR (două sute de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către solicitant, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată decât de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 29 aprilie 2008, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Sally Dolle Antonella Mularoni Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2008-07-08
0,96
AFFAIRE KUȘ c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE KUŞ c. TURQUIE (Requête n o 27817/04) ARRÊT STRASBOURG 8 juillet 2008 DÉFINITIF 01/12/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches
CtEDO 2008-12-02
0,96
AFFAIRE KEȘ c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE KEŞ c. TURQUIE (Requête n o 17174/03) ARRÊT STRASBOURG 2 décembre 2008 DÉFINITIF 02/03/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Keş c. Turquie, La Cour européenne des droits de l’homme (deuxièm
CtEDO 2008-03-04
0,96
AFFAIRE TAȘTAN c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE TAŞTAN c. TURQUIE (Requête n o 63748/00) ARRÊT STRASBOURG 4 mars 2008 DÉFINITIF 04/06/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches
CtEDO 2008-06-24
0,96
AFFAIRE ÖZKARTAL c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ÖZKARTAL c. TURQUIE (Requête n o 4287/04) ARRÊT STRASBOURG 24 juin 2008 DÉFINITIF 24/09/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouche
CtEDO 2008-09-30
0,96
AFFAIRE KOC ET AUTRES c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE KOÇ ET AUTRES c. TURQUIE (Requête n o 38327/04) ARRÊT STRASBOURG 30 septembre 2008 DÉFINITIF 30/12/2008 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Koç et autres c. Turquie, La Cour européenne des droi
Sursă