ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5580/2019

Ședința publică din data de 13 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 329 din 9 mai 2019, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Gorj și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA. și pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Pitești și Tribunalul Vâlcea, în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 470 din 19 septembrie 2019, a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă, a constatat intervenit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin cererea dedusă judecății reclamanții au solicitat reîncadrarea și recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referință sectorială în cuantum de 440,16 RON, începând cu 9.04.2015, respectiv de 484,18 RON (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzuta de Legea nr. 293/2015) începând cu 1.12.2015 și obligarea pârâților la plata pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care sunt îndreptățiți și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație, la care se va aplica dobânda legala penalizatoare, calculate de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

În conformitate cu dispozițiile art. 8 din capitolul VIII al Anexei VI din Legea nr. 284/2010, indemnizațiile de încadrare și celelalte drepturi salariale ale judecătorilor, procurorilor, magistraților - asistenți și ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor se stabilesc, după caz, de ministrul justiției, de președintele înaltei Curți de Casație și Justiție, de președintele Consiliului Superior al Magistraturii sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția cazurilor în care prin lege specială sau prin prezenta lege se prevede altfel.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Anexa V din Legea-cadru nr. 153/2017, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariate, poate face contestație, în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al înaltei Curți de Casație și Justiție ori la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituții din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice.

De asemenea, art. 7 alin. (2) din același act normativ mai sus menționat, prevede că împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Cererea de reîncadrare salarială formulată de reclamanți, ce reprezintă capătul principal al cererii de chemare în judecată, presupune emiterea ordinului de salarizare de către ministrul justiției, iar o astfel de cerere se soluționează de secția contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Înalta Curte constată că, dispozițiile speciale menționate nu fac nicio distincție în funcție de motivul nemulțumirii angajatului stabilind necircumstanțiat competența de soluționare a nemulțumirilor legate de modul de stabilire a drepturilor salariale.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea secției contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z. Și AA., în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Vâlcea, Curtea de Apel Pitești și Ministerul Justiției, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 noiembrie 2019.