CtEDO 29.04.2008 Auto

CASE OF MARTA v. HUNGARY

RESPONDENT
HUN
HOTĂRÂRE
29.04.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Article 6 - Right to a fair trial
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF MARTA v. HUNGARY (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

SEGUNDA SECȚIUNE CAUZĂ DE MÁRTA c. HUNGARY (Depunerea nr. 42542/04) HOTĂRÂREA Strasburg 29 aprilie 2008 FINAL 29/07/2008 Această hotărâre poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Márta c. Ungaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința ca Camera compusă din: Antonella Mularoni, Președinte, Rıza Türmen, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, Nona Tsotsoria, judecători și Sally Dolle, grefierul de secțiune care a deliberat în privat la 1 aprilie 2008, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 42542/04) împotriva Republicii Ungarie depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național maghiar, dl Péter Márta („reclamantul”), la 5 octombrie 2004. Reclamantul a fost reprezentat de dl R. Horváth, avocat practicant la Kiskunhalas. Guvernul maghiar (“Guvernul”) a fost reprezentat de dl L. Höltzl, agent, Ministerul Justiției și Execuției Legii. La 5 decembrie 2007, Curtea a hotărât să anunțe cererii guvernului. Aplicarea articoluluiui 29 § 3 din Convenție, a hotărât să se pronunțe cu privire la admisibilitatea și meritul cererii în același timp. FACTELE CIRCUMSTANCELE CAUZULUI Reclamantul s-a născut în 1955 și trăiește în Kiskunhalas. În iulie 1995, reclamantul, împreună cu alte șase persoane, a depus un raport penal împotriva dlui C., acuzând-l de fraudă. În procedura penală care a urmat, reclamantul, acționând ca partid civil, a urmărit cererile de compensare. Până la încheierea anchetelor la 13 august 1996, 51 martori au fost auziți și au fost colectate mai multe elemente de probă fizică. La 3 martie 1997 a fost preferată o factură de acuzare. Acuzații, dintre care erau opt, au fost acuzați cu douăzeci și nouă de conturi de fraudă. La 14 ianuarie 1999, președintele Curții de District Kecskemét a dat prioritate cazului. După 45 de audieri, la 13 aprilie 2005, Curtea de District a rendu hotărâre. Dl C. și l-a obligat să plătească reclamantului, una dintre cele unsprezece părți civile în acest caz până atunci, trei milioane de forinturi maghiare în compensare. Hotărârea a fost judecată la 18 iunie și a devenit finală la 27 iunie 2005. Totuși, întrucât dl C. a devenit insolvent, reclamantul nu a putut recupera daunele pe care le-a suferit. Reclamantul s-a plâns că durata procedurii penale – în care au fost stabilite cererile de compensare în calitate de partidă civilă – a fost incompatibilă cu cerința de „tempo rațional” prevăzută la art. 6 § 1 din convenție, care se citește după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., toată lumea are dreptul la ... o audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ...” 10. Guvernul a contestat acest argument. 11. Perioada de luat în considerare a început în iulie 1995 și s-a încheiat la 27 iunie 2005. Astfel a durat aproape zece ani pentru un nivel de competență. Admisibilitatea 12. Curtea constată că cererea nu este, vădit nefondată în sensul articolului 35 § 3 din Convenție și că nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. Curtea reiterează că raționalitatea duratei procedurii trebuie evaluată în funcție de circumstanțele cauzei și în ceea ce privește următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și autoritățile relevante și ceea ce a fost în joc pentru reclamant în litigiu (a se vedea, printre multe alte autorități, Frydlender c. Franța [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII). 14. Curtea a constatat frecvent încălcări ale articolului 6 § 1 din Convenție în cazurile care pun probleme similare cu cele din prezenta cerere (a se vedea Frydlender , citat mai sus). 15. După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea consideră că guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument convingător care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită în aceste circumstanțe. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că lungimea procedurii a fost excesivă și nu a îndeplinit cerințele de „tempă rezonabilă”. În consecință, s-a încălcat art. 6 § 1. II. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEIII 16. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 17 Daune 17. Reclamantul a solicitat 19.157.000 de forinti maghiari [1] în ceea ce privește prejudiciu material și moral. 18. Guvernul a contestat cererea. 19. Curtea nu discerne nicio legătură de cauzalitate dintre încălcarea constatată și prejudiciile materiale presupuse; de aceea respinge această cerere. Cu toate acestea, consideră că reclamantul trebuie să fi suferit unele prejudiciu moral. Decizând, pe o bază echitabilă, îi acordă 11,200 EUR sub acest cap. Costuri și cheltuieli 20. Curtea consideră că dobânzile implicite ar trebui să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL declară admisibilă cererea; susține că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție; Deține (a) statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală în conformitate cu art. 2 din Convenție, 11,200 EUR (even mii două sute de euro), plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește prejudiciile morale, care va fi transformat în forinturi maghiare la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 29 aprilie 2008, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele grefierului Sally Dolle Antonella Mularoni [1] 72.535 euro (EUR)

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă