ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3947/2019

Ședința publică din data de 13 septembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, în data de 03.06.2016, reclamantul Ministerul Educației și Cercetării Științifice (fost Ministerul Educației Naționale) a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:

Prin sentința civilă nr. 35 din 11 ianuarie 2017 a Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul Ministerul Educației și Cercetării Științifice, cu sediul în București, str. x - 30, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, cu sediul în municipiul București, Piața Revoluției, nr. 1A, ca neîntemeiată

Împotriva sentinței civile nr. 35 din 11 ianuarie 2017 a Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Ministerul Educației și Cercetării Științifice care a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de nelegalitate a susținut că instanța de fond a apreciat situația de fapt cu un formalism excesiv, contrar scopului realizării proiectului.

În acest sens a argumentat că, pentru îndeplinirea obiectului contractelor de finanțare nr. x/20.12.2012, pentru proiectul cod SMIS 37676 cu titlul "O nouă cultură a descentralizării managementului educațional la nivel național", nr. 331/25.07.2012 pentru proiectul cod SMIS 38699 cu titlul "Sisteme moderne de prelucrare, evaluare și informare privind tezele de doctorat și de gestionare a titlurilor universitare în cadrul Ministerului Educației Naționale" și nr. 370/03.12.2012, pentru proiectul cod SMIS 38732 cu titlul "Îmbunătățirea eficacității organizaționale a Învățământului Superior prin stabilirea unui set de indicatori specifici și crearea capabilității de gestionare și monitorizare a acestora", au fost necesare o serie de echipamente ce au fost folosite în interesul îndeplinirii la timp și de calitate a activităților prevăzute în graficul de activități și pentru realizarea obiectivelor generale și specifice fiecărui proiect, rezultatele proiectelor fiind realizate conform cerințelor și exigențelor prevăzute în contractele de finanțare.

Referitor la constatările Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli - PODCA, cu privire la considerarea ca neeligibile a cheltuielilor ocazionate de atribuirea a două laptopuri; alocate managerului de proiect și responsabilului cu gestionarea materialelor de natura obiectelor de inventar în proiectul SMIS 38699 precizează că managerul de proiect a avut în gestiune 1 laptop și o stație de lucru fixă. Acest lucru a fost justificat de activitatea desfășurată, atât în cadrul biroului, unde putea beneficia de utilitatea unui calculator, cât și în deplasare, unde folosirea unui laptop era imperios necesară.

În ceea ce privește atribuirea unui laptop și a licențelor aferente în cadrul proiectului SMIS 38732, unei persoane care nu face parte din echipa de proiect arată că a fost justificată de complexitatea proiectului care presupunea participarea și a altor angajați ai ministerului care nu au putut fi incluși în ordinele ministrului în momentul formării echipelor.

Referitor la cheltuielile aferente celui de-al doilea laptop atribuit responsabilului cu achizițiile publice arată că acestuia inițial i-a fost predată o stație de lucru fixă în proiectul cod SMIS 38699, iar ulterior, în cadrul proiectului SMIS 37676 i-a fost repartizat un laptop.

Necesitatea utilizării unui laptop în cazul acesta a fost justificată de mobilitatea pe care a oferit-o expertului, conferindu-i totodată acestuia posibilitatea de a avea acces permanent la toate documentele folosite în desfășura proiectelor. Prin natura activității desfășurate responsabilul cu achizițiile participă în comisiile de deschidere și evaluare a achizițiilor derulate în cadrul proiectelor, fapt ce a implicat deplasări în alte locații, aflate în afara biroului unde este amplasată stația de lucru fixă.

Cu privire la cheltuielile efectuate cu decontarea serviciilor de telefonie mobilă pentru responsabilul financiar, responsabilul departament proiecte și responsabilul cu viza CFPP s-a arătat că susținerea în sensul că nu se justifică cheltuielile privind achiziționarea unor telefoane mobile pe proiectul cod SMIS 37676, atâta timp cât pe proiectul cod SMIS 38699, acelorași persoane li s-au decontat serviciile de telefonie mobilă pentru alte numere de telefon alocate este nefondată deoarece fiecare proiect are un buget propriu și nu pot fi decontate într-un proiect servicii de telefonie mobilă aferente activităților derulate într-un alt proiect, în condițiile în care în alte situații au fost aplicate corecții în utilizarea fondurilor europene tocmai pentru nerespectarea individualității și bugetului pentru fiecare proiect în parte.

Susținerea că nu se justifică necesitatea unor aparate telefonice pentru persoane care au deja telefoane mobile s-a arătat că este neîntemeiată, deoarece necesitatea unor abonamente diferite pentru fiecare proiect în parte impune și existența unor parate distincte.

Resursele din cadrul celor trei proiecte au fost bine gospodărite și folosite eficient în scopul și în interesul fiecărui proiect. În eventualitatea în care materialele solicitate spre avizare erau considerate inutile în desfășurarea proiectelor, echipa de avizare trebuia să infirme achiziționarea materialelor pe care nu le considera necesare în desfășurarea proiectelor.

Potrivit regulilor de eligibilitate stabilite prin Manualul de Implementare PODCA, este necesar ca și condiție de eligibilitate a cheltuielilor ca acestea să fie efectuate în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor. În mod eronat în procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare și în decizia de soluționare a contestației se precizează că nu s-a demonstrat modul concret de alocare și utilizare a echipamentelor, fapt ce ar fi condus echipa de control la constatarea inexistenței unei necesități reale în privința achiziționării acestora.

Atât prin contractele de finanțare, bugetul proiectelor cât și listele de achiziții a cheltuielilor aferente celor trei proiecte, au fost propuse ca necesare aceste cheltuieli. Propunerea a fost considerată justificată de AMPODCA prin acceptarea și semnarea contractului de finanțare și a tuturor modificărilor ulterioare aduse acestuia. Mai mult, din activitățile derulate de experți în proiecte cât și din economiile realizate la bugetele acestora se prezumă o utilizare eficientă a fondurilor.

În temeiul dispozițiilor art. 223 C. proc. civ. a solicitat judecarea în lipsă.

Intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), succesor al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, considerând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

În ce privește incidența art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. solicită să se constate faptul că din analiza cererii de recurs nu reiese niciun motiv care să conducă la concluzia că "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei".

Instanța de fond a analizat și s-a pronunțat asupra tuturor neregulilor constatate prin actul de control, arătând motivele care au stat la baza pronunțării sentinței recurate și înlăturând toate criticile invocate de reclamantă cu privire la legalitatea actului de control.

Motivele de recurs vizează strict criticile de fond invocate în cadrul judecății în primă instanță, critici care au fost cercetate și înlăturate de instanța de fond.

Făcând o amplă prezentare a stării de fapt intimata a arătat în esență că, pentru implementarea proiectelor SMIS 37676, 38699 și 38732, recurentul a prevăzut în cadru cererilor de finanțare aprobate de AMPODCA achiziționarea mai multor echipamente (notebook-uri cu stick conectare internet weierless și telefoane mobile).

Din analiza modului de repartizare a echipamentelor achiziționate în cadrul celor trei proiecte a rezultat faptul că nu există o justificare obiectivă privind necesitatea și repartizarea în mod corespunzător a echipamentelor de comunicații și de informatică achiziționate.

Se argumentează că, în conformitate cu prevederile contractelor de finanțare art. 6 alin. (1), cheltuielile sunt eligibile conform condițiilor stabilite prin H.G. nr. 759/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare și prin Ordinul comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice nr. 712/2009 și 634/2009, privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru Programul Operațional "Dezvoltarea Capacității Administrative 2007 - 2013".

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 759/2007, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare.

În ceea ce privește definiția costurilor eligibile, art. 1 alin. (4) lit. d) din H.G. nr. 759/2007arată faptul că acestea "reprezintă costurile care pot fi atribuite unei anumite activități individuale din cadrul operațiunii și pentru care poate fi demonstrată legătura cu activitatea în cauză.

Inclusiv la pct. 3.1 "Eligibilitatea cheltuielilor" din Manualul de Implementare PODCA se prevede că una din condițiile cumulative a eligibilității cheltuielilor este aceea "să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor și un raport optim cost - rezultate".

Nerespectarea principiilor unui management financiar solid și a unei bune gestiuni financiare a determinat și încălcarea prevederilor art. 48 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, coroborat cu prevederile art. 30 alin. (1) și art. 126 din Regulamentul Consiliului nr. 966/2012, privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, potrivit cărora "Creditele bugetare se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității…"

Potrivit alin. (2) lit. f) al aceluiași articol, pentru a fi eligibile costurile trebuie să fie rezonabile, justificate și să respecte cerințele bunei gestionări financiare, în special din punct de vedere al economiei și eficienței.

Totodată, potrivit art. 9 alin. (1) din Ordinul comun al ministrului administrației și internelor nr. 712/2009 și a ministrului finanțelor publice nr. 634/2009 "Cheltuielile de tip Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) eligibile în cadrul PODCA sunt cheltuieli pentru dotări care pot intra în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar necesare implementării proiectelor".

Se arată că, în speță, recurentul reclamant nu a justificat modul concret de alocare și utilizare a echipamentelor achiziționate în cadrul celor trei proiecte, respectiv nu a făcut dovada necesității reale în ceea ce privește achiziționarea echipamentelor aferente îndeplinirii obiectivelor fiecărui proiect, aceste achiziții generând astfel costuri neeligibile.

În drept, a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 alin. (2) și art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

A solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.

Recurentul reclamant nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Cu prioritate, Înalta Curte, având în vedere și susținerile intimatului pârât din întâmpinare va proceda potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. civilă la încadrarea motivelor prezentate în cererea de recurs în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Din acest punct de vedere se rețin ca fondate apărările intimatului reclamant în sensul că, deși prin cererea de recurs se invocă în mod formal motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., potrivit căruia, casarea unei hotărâri se poate cere când aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei. Recurentul reclamant nu aduce nici un argument în susținerea motivului de casare invocat, nesusținând în cererea de recurs că sentința recurată este nemotivată, motivată contradictoriu sau prin considerente străine de natura cauzei.

De altfel, analizând sentința recurată din acest punct de vedere instanța de control judiciar reține că aceasta răspunde exigențelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. prezentând în considerentele sale în mod clar și neechivoc situația de fapt reținută de instanța de fond pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția pronunțată și care au condus la aceasta.

Pe de altă parte, instanța de control judiciar reține că în cuprinsul cererii de recurs se fac ample referiri cu privire la starea de fapt existentă în speță și care, în opinia recurentului reclamant, ar justifica eligibilitatea cheltuielilor analizate în speță, însă aceste susțineri nu pot fi circumscrise motivelor de casare care să atragă admisibilitatea recursului, cale de atac extraordinară ce se exercită pentru motive de nelegalitate, strict și limitativ reglementate de lege ca motive de casare așa cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 483 alin. (3), art. 486 alin. (1) lit. d), art. 488 alin. (1) teza introductivă și art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Cu toate acestea se reține de către instanța de control judiciar că în cadrul cererii de recurs recurentul reclamant face referiri la pct. 3.1 "Eligibilitatea cheltuielilor" din Manualul de Implementare PODCA prin care se prevede că una din condițiile cumulative a eligibilității cheltuielilor este aceea "să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor".

Or, deși Manualul de Implementare PODCA nu constituie un act cu caracter normativ incident în speță, ci un sumar al acestora făcut cu scopul de a facilita înțelegerea cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii contractelor de finanțare încheiate în cadrul acestui program, referirile făcute de recurent la Manual vor fi avute în vedere de instanța de recurs ca fiind făcute la legislația primară și secundară ce guvernează acest program.

Din acest punct de vedere recursul formulat în cauză se circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și urmează a fi analizat prin prisma acestuia.

Examinând sentința recurată prin prisma celor mia sus prezentate referitor la motivul de casare invocat în speță și în raport de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.

Așa cum se arată de către intimatul pârât prin întâmpinare atât reglementările Uniunii Europene, dar și legislația națională precum și obligațiile asumate de recurenta pârâtă prin contractele de finanțare reglementează utilizarea fondurilor acordate în cadrul proiectelor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

Astfel, Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1605/2002 al Consiliului Uniunii Europene din 25 iunie 2002, privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene în art. 27 din Capitolul 7 "Principiul bunei gestiuni financiare" arată despre creditele bugetare că acestea se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, adică în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol; "Principiul eficienței vizează cel mai bun raport între resursele utilizate și rezultatele obținute."

În același sens Regulamentul (UE, EURATOM) NR. 966/2012 al Parlamentului european și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului la art. 126 alin. (2) lit. f) arată despre costurile eligibile că acestea trebuie să fie rezonabile, justificate și să respecte principiile bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește economia și eficiența.

Or, într-o reglementare similară celei cuprinse în art. 27 din Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1605/2002, art. 30 din Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 966/2012 prevede:

"(1) Creditele se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității."

(2) "Principiul eficienței privește raportul optim între resursele utilizate și rezultatele obținute."

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 759/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare.

Mai mult, potrivit art. 9 alin. (1) din Ordinul comun al ministrului administrației și internelor nr. 712/2009 și a ministrului finanțelor publice nr. 634/2009 "Cheltuielile de tip Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) eligibile în cadrul PODCA sunt cheltuieli pentru dotări care pot intra în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar necesare implementării proiectelor".

Așa cum a reținut instanța de fond recurenta reclamantă nu a reușit să facă dovada unei eficiente utilizări a fondurilor alocate în cadrul celor trei proiecte analizate, cu referire la unele dintre echipamentele achiziționate în cadrul acestora (notebook-uri și telefoane mobile), nejustificând modul concret de alocare și utilizare a acestora și nefăcând dovada contrară celor reținute în actele contestate în sensul inexistenței unei necesități reale în ceea de privește achiziționarea echipamentelor în raport necesitatea lor pentru îndeplinirea obiectivelor proiectelor.

Pe de altă parte se reține că aprobarea cererilor de finanțare în care era prevăzută achiziționarea unui anume număr de notebook-uri și telefoane mobile nu face ca această cheltuială să fie eligibilă în condițiile în care ulterior nu s-a demonstrat că aceste echipamente, aprobate ca urmare a aprobării cererilor de finanțare, au fost utilizate efectiv în cadrul proiectelor iar utilizarea lor corespunde reglementărilor anterior prezentate.

Având în vedere aceste considerente, apreciind că, în raport de criticile invocate nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. (8) C. proc. civ., se va respinge recursul declarat ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul - reclamant MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE împotriva sentinței civile nr. 35 din 11 ianuarie 2017, a Curții de Apel București, secția a VIII- a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 septembrie 2019.