ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4025/2018

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția I civilă, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul B. la plata sumei de 626,97 RON, iar pârâtul C. la plata sumei de 315,81 RON, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 220/08.03.2017, Tribunalul Timiș și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, unde cauza a fost înregistrată sub nr. x/2017 la data de 24.04.2017.

Prin Sentința civilă nr. 4130/07.06.2017, pronunțată de Tribunalul București, a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâții B. și C.

Prima instanță a reținut faptul că răspunderea patrimonială a salariaților este reglementată de art. 254 din C. muncii ca o răspundere civilă contractuală, pentru repararea pagubelor materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. Din textul menționat rezultă că pentru a exista răspundere patrimonială a angajatului, este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui care a produs pagubă, fapta ilicită și personală a salariatului, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția salariatului.

S-a apreciat că, în prezenta cauză, nu a fost probat de către reclamantă fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, nefiind îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariaților.

Prin Decizia civilă nr. 1854/26.04.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost anulat apelul formulat de apelanta-reclamantă S.C. A. S.A. împotriva Sentinței civile nr. 4130 din data de 07 iunie 2017, pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări.

Împotriva acestei decizii, la 21.05.2018, a formulat cerere de revizuire apelanta S.C. A. S.A.

Prin Decizia nr. 2961 din 26 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.A. împotriva Deciziei civile nr. 1854/26.04.2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Împotriva Deciziei civile nr. 2961 din 26 iunie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a declarat recurs revizuenta S.C. A. S.A., cu a cărui soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție în prezenta cauză.

Învestită cu soluționarea recursului, Înalta Curte, prin rezoluția din data de 28 septembrie 2018, a luat act de raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului prevăzut de art. 493 din C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia pentru ca părțile să poată formula un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicarea lui, în conformitate cu art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin raportul întocmit în cauză, la data de 28 septembrie 2018, s-a reținut faptul că s-a declarat o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești care nu este supusă recursului.

Părțile au depus punct de vedere la raport conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin rezoluția din data de 28 septembrie 2018, s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 20 noiembrie 2018, fără citarea părților.

Analizând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de inadmisibilitate, reținută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele:

În cauză, a fost declarat recurs împotriva Deciziei nr. 2961 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțate în soluționarea unei cereri de revizuire.

Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

Totodată, se reține faptul că potrivit art. 513 alin. (6) din C. proc. civ. "dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul".

Din cuprinsul cererii de revizuire, se constată faptul că au fost invocate motivele de revizuire prevăzute de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și pct. 5 din C. proc. civ., așadar nu s-a cerut revizuirea pentru contrarietate de hotărâri.

Hotărârea atacată cu revizuire, Decizia nr. 1854/26.04.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, este o hotărâre definitivă, pronunțată în soluționarea unui apel într-o cauză având ca obiect un litigiu de muncă, hotărâre ce nu este supusă recursului, potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind noul C. proc. civ., dispoziții care prevăd că hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflicte de muncă nu sunt supuse recursului, fiind supuse numai apelului la curtea de apel.

Litigiul inițiat de reclamanta S.C. A. S.A. are ca obiect o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 254 din C. muncii care, în alin. (1), prevăd că:

"Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor".

Astfel, sunt conflicte de muncă litigiile având ca obiect încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de Codul muncii, precum și cererile privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit aceluiași cod.

Față de cele menționate, din coroborarea dispozițiilor legale amintite, rezultă că Decizia nr. 2961 din 26 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, ce face obiectul căii de atac din prezenta cauză, nu este supusă recursului întrucât nici decizia atacată cu revizuire nu este susceptibilă de recurs.

Art. 457 din C. proc. civ., care consacră principiul legalității căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile legii.

În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta S.C. A. S.A. împotriva Deciziei civile nr. 2961 din 26 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta S.C. A. S.A. împotriva Deciziei civile nr. 2961 din 26 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - NN