ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 624/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

I. Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu la data de 09.11.2017, sub nr. x/2017, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâta C. S.A., solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a clauzei inserate la art. 1 pct. 1.1 lit. b) din contractul de credit nr. x/15.03.2007 referitoare la comisionul de procesare; obligarea pârâtei la restituirea sumei de 796 CHF încasate cu titlu de comision de procesare și la plata dobânzii legale aferente debitului datorat; cu cheltuieli de judecată.

Totodată, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu la data de 09.11.2017, sub nr. x/2017, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâta C. S.A., solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a clauzei inserate la art. 4 pct. 4.1 din contractul de credit nr. x/15.03.2007 referitoare la efectuarea plăților în moneda în care a fost acordat creditul; să se dispună înghețarea cursului de schimb valutar CHF - Leu, pentru efectuarea plăților în temeiul convențiilor încheiate la valoarea de la data încheierii și semnării contractului; rambursarea creditului la valoarea leu/CHF de la data semnării contractului, pe întreaga perioadă de valabilitate a acestuia și restituirea sumelor plătite în plus de către reclamanți rezultate din diferența de curs valutar valabil de la momentul efectuării fiecărei plăți și cursul de la data semnării contractului de credit, sume actualizate, cu dobânda legală de la data încasării fiecărei sume nedatorate și până la achitarea integrală a acestora de către pârâtă, cu cheltuieli de judecată.

II. Prin sentința civilă nr. 1857 din data de 16 martie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2017, Judecătoria Târgu-Jiu a respins acțiunea civilă înregistrată sub nr. x/2017, la care s-a conexat cauza înregistrată sub nr. x/2017, ambele acțiuni formulate de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A.

III. Împotriva acestei sentințe au declarat de apel reclamanții A. și B., solicitând modificarea sentinței apelate și admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată, în totalitate, cu cheltuieli de judecată în apel.

Prin decizia civilă nr. 565 din 3 decembrie 2018, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a admis apelul declarat de apelanții-reclamanți A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1857 pronunțate la data de 16.03.2018 de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. S.A..

A schimbat sentința, în sensul că a admis, în parte, acțiunea și a constatat ca fiind abuzive clauzele privind comisionul de procesare (art. 1 pct. 1.1 lit. b) și prin care riscul creditului este lăsat exclusiv în sarcina consumatorului (art. 4 pct. 4.1 din contract), dispunând ca plata ratelor creditului să fie făcută la cursul CHF de la data contractării creditului.

A dispus restituirea sumelor plătite în plus față de acest curs, de la data reținerii până la restituirea efectivă, sume actualizate cu rata inflației și dobânda legală.

A dispus restituirea sumelor plătite cu titlu de comision de procesare, sume actualizate cu rata inflației și dobânda legală.

A obligat intimata la plata sumei de 4.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

IV. Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta C. S.A., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii formulate de intimații-reclamanți A. și B.

A mai solicitat ca, în măsura în care vor fi efectuate acte de executare împotriva recurentei-pârâte în baza deciziei recurate, să se constate că aceste acte sunt desființate de drept și să se dispună restituirea eventualelor sume executate în temeiul deciziei atacate.

Totodată, a solicitat obligarea intimaților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 15 februarie 2019, sub nr. x/2017.

V. Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului declarat în cauză, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curțile de apel judecă: ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din același act normativ, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel.

Având în vedere că deciziile pronunțate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată, începând cu data publicării în Monitorul Oficial, 14 noiembrie 2018.

Pornind de la aceste considerații, instanța supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia civilă nr. 565 din 03 decembrie 2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă.

Fiind atacată o hotărâre pronunțată în apel de tribunal, rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competența materială a curții de apel, ca instanță imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanța imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova, rezultă că soluționarea recursului declarat în prezenta cauză este de competența materială a celei din urmă menționate instanțe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) raportat la art. 96 pct. 3 și art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursului în favoarea Curții de Apel Craiova.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă privind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă C. S.A. împotriva deciziei nr. 565 din 03 decembrie 2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă.

Trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2019.