DOBOS v. HUNGARY

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 651/05 de către György DOBOS împotriva Ungariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așeză la 29 aprilie 2008 în calitate de Cameră compusă din: Françoise Tulkens, Președinte, Ireneu Cabral Barreto, Rıza Türmen, Vladimiro Zagrebsky, Danutė Jočienė, András Sajó, Nona Tsotsotsoria, judecători și Françoise Elens-Passos, grefierul secțiunii având în vedere cererea depusă la 24 noiembrie 2004, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl György Dobos, este un cetățen maghiar care s-a născut în 1951 și trăiește în Mátrafured. Guvernul maghiar („Guvernul”) a fost reprezentat de dl L. Höltzl, agent, Ministerul Justiției și Executivitatea Legii. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În mai 1997, reclamantul a interzis o acțiune împotriva vecinilor săi în fața Curții de district Gyöngyös. El a solicitat instanței să își împărtășească proprietatea comună – un canalizare –, pentru a declara un contract cu privire la canalizare invalid și a ordonat inculpaților să plătească o taxă pentru utilizarea canalizării. În ianuarie 1999, Curtea de district a respins acțiunea. Prin recurs, Curtea Regională a Județeanului Heves a anulat hotărârea de primă instanță și a trimis cazul Curții de District. În reluarea procedurii, Curtea de District a respins acțiunea reclamantului, precum și reclamația contraacuzatelor la 29 martie 1999. Prin recurs, în iulie 1999, Curtea regională a anulat, într-o decizie parțială, decizia de primă instanță. În mai 2002, Curtea Supremă a susținut decizia Curții Regională. În reluarea procedurii, Curtea de District a întrerupt procedura în octombrie 2002. Prin recurs, în ianuarie 2003, Curtea regională a anulat hotărârea de primă instanță și a ordonat Curții de District să relueze procedura. În octombrie 2003, Curtea de District a respins acțiunea ulterior modificată a reclamantului, susținând că i-a folosit legal canalul și a contribuit la întreținerea acestuia, deci reclamantul nu a putut solicita nicio plată în acest sens. Prin apel, în aprilie 2004, Curtea regională a susținut decizia de primă instanță. Reclamantul a depus o cerere de reexaminare la Curtea Supremă. Curtea Supremă a respins petiția reclamantului la 6 ianuarie 2005. COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că procedura a durat o perioadă de timp nejustificată. În plus, el s-a plâns în legătură cu rezultatul procedurii și că instanțele care se ocupă de acest caz nu au fost imparțiale. Curtea a primit următoarea declarație de la agentul guvernamental: „Declar că Guvernul Ungariei oferă să plătească ex gratie 2.400 de euro dlui György Dobos în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe calea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în moneda națională la rata aplicabilă la data plății și fără taxe care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Ungariei sunt dispus să-mi plătească ex grație suma de 2.400 de euro, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă, care să acopere orice prejudiciu material, precum și costurile și cheltuielile, va fi convertită în moneda națională la rata aplicabilă la data plății și fără taxe care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Ungariei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri, declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului “. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 și să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 651/05

by György DOBOS

against Hungary

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 29

April 2008 as a Chamber composed of:

Françoise Tulkens,

President,

Ireneu Cabral Barreto,

Rıza Türmen,

Vladimiro Zagrebelsky,

Danutė Jočienė,

András Sajó,

Nona Tsotsoria,

judges,

and Françoise Elens-Passos,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 24 November 2004,

Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr György Dobos, is a Hungarian national who was born in 1951 and lives in Mátrafüred. The Hungarian Government (“the Government”) were represented by Mr L. Höltzl, Agent, Ministry of Justice and Law Enforcement.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

In May 1997 the applicant brought an action against his neighbours before the Gyöngyös District Court. He requested the court to divide their common property – a sewer –, to declare a contract concerning the sewer invalid and order the defendants to pay a fee for the use of the drain. In January 1999 the District Court dismissed his action. On appeal, the Heves County Regional Court quashed the first-instance decision and remitted the case to the District Court.

In the resumed proceedings, the District Court dismissed the applicant’s action as well as the defendants’ counter-claim on 29 March 1999. On appeal, in July 1999 the Regional Court quashed, in a partial decision, the first-instance decision. In May 2002 the Supreme Court upheld the Regional Court’s decision.

In the resumed proceedings, the District Court discontinued the procedure in October 2002. On appeal, in January 2003 the Regional Court quashed the first-instance decision and ordered the District Court to resume the proceedings.

In October 2003 the District Court dismissed the applicant’s subsequently modified action. It held that the respondent had lawfully used the sewer and contributed to its maintenance, therefore the applicant could not claim any payment in this respect. On appeal, in April 2004 the Regional Court upheld the first-instance decision. The applicant lodged a petition for review with the Supreme Court.

The Supreme Court dismissed the applicant’s petition on 6 January 2005.

COMPLAINTS

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention that the proceedings had lasted an unreasonably long time. Moreover, he complained about the outcome of the proceedings and that the courts dealing with the case had not been impartial.

THE LAW

The Court received the following declaration from the Government’s Agent:

“I declare that the Government of Hungary offer to pay

ex gratia

2,400 euros to Mr

György Dobos with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into the national currency at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case

.”

The Court received the following declaration signed by the applicant:

“I note that the Government of Hungary are prepared to pay me

ex gratia

the sum of 2,400 euros with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum, which is to cover any pecuniary damage as well as costs and expenses, will be converted into the national currency at the rate applicable on the date of payment, and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against Hungary in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case. ”

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article 37 § 1

in fine

of the Convention). In view of the above, it is appropriate to discontinue the application of Article 29 § 3 and to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Françoise Elens-Passos

Françoise Tulkens

Deputy Registrar

President