ÎCCJ, decizie (scj.ro #83110)

Acțiune în rezoluțiunea unui contract de vânzare-cumpărare. Având-cauza. Calitate procesuală activă. Condiții și admisibilitate Cuprins pe materii: Drept comercial. Contracte comerciale Index alfabetic: acțiune în rezoluțiune - obligație scriptae in rem - având cauză - calitate procesuală activă Acțiunea în rezoluțiunea contractului poate fi intentată numai de partea care a executat sau care este gata să execute contractul, iar nu de către succesorii cu titlu particular ai unei obligații „ scriptae in rem”. Calitatea de având cauză a succesorului cu titlu particular nu are în vedere poziția dobânditorului unui bun față de actul în temeiul căruia îl dobândește, ci poziția față de drepturile și obligațiile dobândite, respectiv asumate, de către cel de la care dobândește bunul prin alte acte juridice.

Secția comercială, Decizia nr. 3801 din 10 noiembrie 2010 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța reclamantele P.M. și S.F., prin mandatar, au chemat în judecată pe pârâtele SC I.L. SA Constanța, SC F.S.H. SRL, SC H.T.G. SRL și SC G.H.C. SRL solicitând instanței să dispună rezoluțiunea contractului cu clauză specială încheiat de SC I.L. SA Constanța și SC F.S.H. SRL și în subsidiar desființarea contractelor dintre SC H.T.G. SRL și SC G.H.C. SRL, cu consecința intrării activului „Fabrica de Lapte” în patrimoniul reclamantelor, în calitate de „avânzi cauza” ale vânzătorului SC I.L. SA. Reclamantele au precizat acțiunea arătând că solicită numai rezoluțiunea contractului nr. 3109/1993 încheiat de SC I.L.

SA și SC F.S.H. SRL.(…) Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, prin declinare de competență, iar prin sentința comercială nr. 637/2008 pronunțată de Tribunalul Constanța a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor P.M. și S.F., acțiunea fiind respinsă ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă. Împotriva sentinței nr. 637/2008 pronunțată de Tribunalul Constanța au declarat apel reclamantele P.M. și S.F., apel ce a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 208/2008 de Curtea de Apel Constanța. În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 3109 din 5 iulie 2003 pârâta SC I.L.

SA a vândut către SC F.S.H. SRL construcțiile denumite „Fabrica de Lapte”, iar terenul aferent a fost atribuit în folosință până la obținerea titlului de proprietate de către vânzător. La data de 8 noiembrie 1999, SC F.S.H. SRL a vândut la rândul său către SC H.T.G. SRL activul în discuție, cesionând și dreptul de folosință asupra terenului. SC I.L. SA a primit la data de 8 mai 1907 certificatul de atestare a dreptului de proprietate pentru suprafața de 20000 mp teren situat în Mangalia, iar în urma divizării activul a fost preluat de SC D. SA. În anul 2000, activul în discuție a fost adjudecat la licitație publică de SC G.H.C. SRL deoarece SC H.T.G. SRL a intrat în insolvență.

Raportat la această situație, instanța de apel a apreciat că în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor având în vedere că în cauza dedusă judecății nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se justifica rezoluția contractelor care reprezintă sancțiunea în caz de neexecutare culpabilă a unui contract. În cauză nu există identitate între persoana reclamantelor și titularul dreptului de a cere executarea unei obligații și corelativ sancționarea neîndeplinirii obligației cu rezoluțiunea contractului. Împotriva deciziei nr. 208/2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța au declarat recurs reclamantele P.M. și Ș.F., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei recurate , cu consecința admiterii acțiunii formulate.

În dezvoltarea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C . proc . civ ., recurentele au arătat că în mod greșit instanța de apel și-a însușit punctul de vedere al instanței de fond și a reținut lipsa calității procesuale active interpretând greșit dispozițiile legale fără să se țină cont de caracterul sinalagmatic al contractului de vânzare-cumpărare încheiat de SC I.L. SA și SC F.S.H. SRL. A interpreta dispozițiile art. 5 lit. a) din contract în sensul că dreptul de a cere încheierea contractului de vânzare-cumpărare asupra terenului aparțin numai proprietarului construcției ar însemna să acceptăm teza existenței unui contract de închiriere cu termen numai în favoarea creditorului închirierii, ceea ce ar echivala cu o locațiune fără termen și care nu poate fi denunțată.

Intimatele pârâte SC G.H.C. SRL și SC H.T.G. SRL, prin lichidator judiciar, au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că recurentele reclamante sunt terț față de contractul de vânzare a cărei reziliere se solicită.(…) Analizând decizia recurată în raport de criticile formulate, în limitele controlului de legalitate, s-a constatat că recursul este nefondat. Dispozițiile art. 304 pct. 9 C . proc . civ . vizează situația în care instanța de judecată pronunță o hotărâre cu aplicarea greșită sau nesocotirea unei norme juridice. Evocând acest motiv de recurs recurentele nu au arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 9 C . proc . civ . Rezoluțiunea unui contract reprezintă sancțiunea aplicabilă pentru neexecutarea culpabilă a contractului sinalagmatic, având ca efect desființarea retroactivă a acestuia.

Temeiul juridic al rezoluțiunii îl constituie reciprocitatea și interdependența obligațiilor din contractul sinalagmatic. Acțiunea în rezoluțiune a contractului poate fi intentată numai de partea care a executat sau care este gata să execute contractul, dar recurentele reclamante sunt terți față de contractul a cărui rezoluțiune se solicită. Recurentele reclamante au justificat calitatea procesuală activă motivat de faptul că sunt succesorii cu titlu particular ale unei obligații „ scriptae in rem”, dar drepturile invocate în calitate de proprietare ale terenurilor nu au fost dobândite prin transmiterea cu titlu particular. Calitatea de având cauză a succesorului cu titlu particular nu are în vedere poziția dobânditorului unui bun față de actul în temeiul căruia îl dobândește, ci poziția față de drepturile și obligațiile dobândite, respectiv asumate, de către cel de la care dobândește bunul prin alte acte juridice.

Ca urmare nu se poate reține calitatea de avânzi cauza a recurentelor reclamante față de actele juridice a căror rezoluțiune se solicită, acțiunea în rezoluțiune putând fi intentată chiar de părțile contractante, recurentele având posibilitatea valorificării dreptului de proprietate asupra terenului prin alte mijloace legale și în alt cadru procesual. În consecință, pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc . civ ., a respins recursul declarat de reclamantele P.M. și S.F. împotriva deciziei nr. 208/COM din 5 decembrie 2008 a Curții de Apel Constanța, Secția comercială.