ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1005/2019

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 03 aprilie 2018 pe rolul Judecătoriei Fălticeni, sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B., ca instanța de judecată să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 1.300 mp teren arabil, situat în intravilanul satului Probota, în locul denumit generic " C.", înscris în titlul de proprietate nr. x/1999, emis pe numele B.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1073 și următoarele din vechiul C. civ.

Prin Sentința civilă nr. 1607 din 07.11.2018, pronunțată de Judecătoria Fălticeni, s-a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

În considerentele hotărârii, Judecătoria Fălticeni a reținut că acțiunea civilă prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, în materia obligațiilor de a face izvorâte din antecontract, are caracter personal, deoarece prin ea reclamantul își valorifică un drept de creanță, respectiv dreptul de a cere încheierea contractului, corelativ obligației pârâtului de a efectua demersurile necesare în vederea încheierii acestuia, și nu urmărește valorificarea unui drept real.

Atunci când dreptul de creanță are ca obiect un imobil, acțiunea este imobiliară, fără însă ca, prin aceasta, să se schimbe felul acțiunii, dedus din natura dreptului care se valorifică.

Ca regulă generală, se reține că potrivit dispozițiilor art. 107 C. proc. civ. "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța a cărei circumscripție domiciliază (...) pârâtul, dacă legea nu prevede altfel" și nicidecum nu se introduce la locul situării imobilului.

Cum, în speță, pârâtul domiciliază în localitatea Săcele, județul Brașov, localitate ce se află în circumscripția Judecătoriei Brașov, s-a admis excepția de necompetență teritorială invocată de către pârât și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea acestei din urmă instanțe.

Prin Sentința civilă nr. 1369 din 20.02.2019, pronunțată de Judecătoria Brașov, s-a admis excepția necompetentei teritoriale și, pe cale de consecință, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni. Constatând ivit conflictul negativ de competență, instanța a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că acțiunea civilă prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, în materia obligațiilor de a face, izvorâte din antecontract, are caracter personal, deoarece prin intermediul acesteia reclamantul își valorifică un drept de creanță, respectiv dreptul de a cere încheierea contractului, corelativ obligației pârâtului de a efectua demersurile necesare în vederea încheierii acestuia, aspecte reținute și de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 8/2013, pronunțată în recurs în interesul legii.

Prin urmare, competența de soluționare a cauzei se stabilește în condițiile art. 107 și art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., fiind vorba despre o competență teritorială alternativă, de ordine privată, astfel cum prevede art. 129 alin. (3) C. proc. civ.

Potrivit mențiunilor din antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat în data de 28.03.2017, actul în formă autentică urmează a se încheia la Notariatul Fălticeni.

Întrucât reclamanta a optat pentru instanța de la locul prevăzut în convenția părților pentru executarea obligațiilor, în speță Judecătoria Fălticeni, această instanță este competentă să soluționeze cauza.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Reclamanta a învestit instanța cu o acțiune având ca obiect pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, cu consecința transferului dreptului de proprietate de la vânzător către cumpărător, cu privire la a suprafață de teren situată în intravilanul satului Probota, județul Suceava.

Nu au caracter real, ci personal acțiunile care au ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, sau rezoluțiunea unui antecontract privitor la un bun imobil, restituirea contravalorii achitate sau/și plata sumelor datorate urmare a neexecutării obligațiilor asumate.

Acest aspect a fost lămurit prin Decizia nr. 8/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, referitor la calificarea acțiunii prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui imobil, ca fiind o acțiune personală imobiliară.

Se constată faptul că, față de obiectul cererii de chemare în judecată, acesteia nu-i sunt incidente numai dispozițiile art. 107 din C. proc. civ., care reglementează regula generală de competență teritorială, în sensul că "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel", ci și prevederile art. 113 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ.

Astfel, prin art. 113 C. proc. civ. este stabilită o competență teritorială alternativă, în alin. (1) pct. 3 stipulându-se că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107 - 112, mai este competentă instanța "locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract".

Se observă că în speță, potrivit mențiunilor din antecontractul de vânzare cumpărare încheiat în data de 28.03.2017, actul în formă autentică urmează a se încheia la Notariatul Fălticeni.

Așadar, pentru soluționarea cererii cu care a fost învestită instanța de judecată - acțiune având ca obiect pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare - nu a fost instituită o competență teritorială exclusivă, ci în temeiul dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ., o competență alternativă.

Prin urmare, se pot reține, de asemenea, și prevederile cuprinse în art. 116 din C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 129 din C. proc. civ., doar dispozițiile referitoare la competența generală a instanțelor judecătorești, precum și cele referitoare la competența materială și cea teritorială exclusivă au caracter imperativ, fiind reglementate prin norme de ordine publică.

Per a contrario, competența teritorială alternativă are caracter relativ, fiind reglementată de norme juridice de ordine privată.

Or, în raport de dispozițiile art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Necompetența teritorială a fost invocată, în cauză, de către pârât, prin întâmpinare (așa cum rezultă din practicaua hotărârii prin care s-a declinat competența de soluționare a cauzei), potrivit art. 130 alin. (3) din C. proc. civ.

Se reține însă că, în speță, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 03 aprilie 2018, Judecătoria Fălticeni a fost prima învestită cu soluționarea acțiunii, astfel încât, ca instanță legal sesizată, trebuia să păstreze cauza spre soluționare.

Prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Fălticeni, reclamanta a învestit în mod legal această instanță, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia.

Ca atare, Judecătoria Fălticeni nu mai putea să dispună, din oficiu, sau la cererea oricăreia dintre părți, declinarea competenței, declarându-se necompetentă, prin luarea în considerare a altui criteriu de stabilire a competenței, care nu este de ordine publică.

Față de cele ce preced, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Fălticeni.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 mai 2019.

Procesat de GGC - GV