ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 482 din data de 24 iunie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, printre altele, în temeiul art. 432 din C. proc. pen., a fost respinsă ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de condamnații-contestatori A., B. și C. împotriva Deciziei penale nr. 446/12.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel Iulia în Dosarul nr. x/2017.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Alba Iulia a reținut următoarele:

Prin Decizia penală nr. 446/2019 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. x/2017 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B., A. și C. împotriva Sentinței penale nr. 41/11.03.2019 pronunțată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. x/2017.

În baza art. 424 alin. (2) din C. proc. pen., s-a făcut aplicarea art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. și a art. 72 alin. (1) din C. pen. și s-a scăzut din durata pedepsei închisorii pronunțate față de inculpatul B. perioada în care inculpatul a fost reținut în data de 02.04.2017 și arestat la domiciliu, începând cu data de 04.04.2017 și până la data de 10.05.2018.

În baza art. 241 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-a constatat încetarea de drept a măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpați.

Împotriva Deciziei penale nr. 446/2019 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. x/2017, au declarat contestație în anulare, la data de 13.06.2019, condamnații A., B. și C., în baza art. 426 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., cererea fiind înregistrată sub nr. x/2019 pe rolul Curții de Apel Alba Iulia. S-a solicitat admiterea contestației, desființarea deciziei menționate și rejudecarea apelurilor formulate de aceștia. S-a mai solicitat, în temeiul art. 430 din C. proc. pen., să se dispună suspendarea executării hotărârii până la soluționarea contestației în anulare.

În motivarea contestației în anulare, astfel cum a fost completată prin concluziile scrise, s-a susținut că este incident motivul de contestație în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., constând în nelegala constituire a completului de judecată.

S-a menționat că Hotărârea nr. 49/19.07.2018 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Alba Iulia privind reconfigurarea completelor din cadrul secției Penale a Curții de Apel Alba Iulia și înființarea completelor conform art. 2 lit. a) din hotărârea de colegiu menționată, de la data de 23.07.2018 se aplică potrivit art. 54 din Legea nr. 304/2004, așa cum a fost modificată prin Legea 207/2018, coroborat cu prevederile art. 13 din C. proc. pen., tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare la momentul intrării sale în vigoare, deci și cauzei înregistrată sub nr. x/2017 aflată pe rolul Tribunalului Alba, supusă apelului la Curtea de Apel Alba Iulia, pentru care s-a înființat completul format din 3 judecători.

S-a mai arătat că prin Hotărârea nr. 66/1.11.2018 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Alba Iulia, prin art. 2 a fost aprobată modificarea art. 2 lit. a) din Hotărârea nr. 49/2018 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Alba Iulia, în sensul menținerii completelor C1-C7 Apel, fără a se stabili obiectul acestora de la data de 01.11.2018 și fără a se desființa completele de 3 judecători, cărora deja prin efectul legii le fusese stabilită competența de judecată a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2017, în situația formulării apelului.

S-a susținut că, neexistând o decizie de desființare determinată în timp a completelor de 3 judecători înființate prin Hotărârea nr. 49/19.07.2018 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Alba Iulia și nicio stabilire a obiectului completelor de apel, altul decât cel de a soluționa dosarele aflate pe rolul acestora la data de 19.07.2018, singurele complete reglementate pentru judecarea cauzei înregistrată sub nr. x/2017 la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018 sunt cele formate din 3 judecători.

S-a mai menționat că asigurarea dreptului la un proces echitabil implică și menținerea cadrului procesual care să permită inculpaților, condamnați la o pedeapsă privativă de libertate, valorificarea deplină a drepturilor procesuale și s-a susținut că legea de abilitare a O.U.G. nr. 92/2018 nu a fost aprobată, iar consecințele asupra vieții inculpaților, în situația în care ulterior soluționării prezentei contestații în anulare O.U.G. nr. 92/2018 nu va fi aprobată sau normele criticate declarate neconstituționale, vor fi ireversibile.

S-a arătat că se impune admiterea contestației pentru a se asigura toate garanțiile în ceea ce privește respectarea dreptului la apărare și punerea în libertate a inculpaților.

În vederea soluționării contestației în anulare au fost atașate Dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Alba și Dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Alba Iulia, împreună cu dosarele anexate.

La termenul de judecată din 21.06.2019 Curtea de Apel Alba Iulia a admis în principiu contestația în anulare formulată de condamnați împotriva Deciziei penale nr. 129 din 14.02.2019 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. x/2017 și s-a fixat termen pentru judecarea contestației în anulare în aceeași zi, toate părțile fiind legal citate.

La termenul menționat anterior condamnații, prin apărător, au solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. VI din O.U.G. nr. 92/2018. În motivarea cererii s-a arătat că textul de lege menționat încalcă prevederile art. 16 al 1 și 21 alin. (1), (2) și 3 din Constituție.

S-a arătat că prin art. I, pct. 30 din Legea nr. 207/2018, în vigoare de la data de 23 iulie 2018, art. 54 din Legea 304/2004 s-a modificat. În speță, alin. (2) din art. 54 prevede că "Apelurile și recursurile se judecă în complet format de 3 judecători (...)".

S-a mai susținut că această modalitate de judecare a apelurilor se aplică tuturor cauzelor date în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, așa cum a fost modificată prin Legea 207/2018, coroborat cu art. 13 din C. proc. pen., respectiv din data de 23 iulie 2018 tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare.

S-a menționat că la data de 16 octombrie 2018 a fost emisă O.U.G. nr. 92/2018, care îngrădește drepturile părților care au beneficiat de prevederile art. 54 din Legea nr. 304/2004, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018 de la data de 23 iulie 2018, ajungându-se la situația inechitabilă în care cauzele aflate pe rolul organelor judiciare în intervalul 23 iulie 2018 - 16 octombrie 2018 să beneficieze de judecarea apelurilor și recursurilor în complete formate de 3 judecători, iar cauzele aflate pe rolul organelor judiciare în intervalul 16 octombrie 2018 -31 decembrie 2019 să nu beneficieze de judecarea apelurilor și recursurilor în complete formate de 3 judecători.

S-a susținut că rațiunea pentru care legiuitorul a asigurat judecarea apelurilor și recursurilor în complete formate din 3 judecători, prin adoptarea unei legi, a fost aceea de a asigura justițiabililor respectarea tuturor garanțiilor dreptului la un proces echitabil printr-o abordare mai profundă a cauzelor deduse judecății unor complete de judecată în care analiza cauzei să fie asigurată de un număr mai mare și impar de judecători, care prin efort conjugat să consolideze respectarea tuturor principiilor procesului penal, prin aprofundarea analizei anterioare pronunțării unei hotărâri definitive în cauzele penale, având în vedere că aflarea adevărului și dreptul la libertate și siguranță sunt drepturi primordiale de care niciun cetățean nu poate fi prejudiciat fără o justificare legală și o temeinică analiză judiciară.

S-a arătat că cetățenii care beneficiază de prevederile Legii nr. 304/2004, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018, în intervalul 23 iulie 2018- 16 octombrie 2018 sunt tratați inegal față de cetățenii care beneficiază de prevederile aceleiași legi, modificată printr-o ordonanță de urgență, în intervalul 16 octombrie 2018-31 decembrie 2019, reglementarea analizată creând, pe de o parte privilegii pentru cetățenii care beneficiază de prevederile Legii nr. 304/2004, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018, în intervalul 23 iulie 2018 - 16 octombrie 2018 și discriminări, pe de altă parte, pentru cetățenii cărora li se aplică aceeași lege în intervalul 16 octombrie 2018 - 31 decembrie 2019.

S-a menționat că potrivit art. 16 alin. (1) din Constituția României "Cetățenii sunt egali în fața legii (...) fără privilegii și discriminări", apreciindu-se că art. VI din O.U.G. nr. 92/2018 nu respectă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituția României, asigurând un tratament inegal și inechitabil diferitelor categorii de cetățeni, care beneficiază de prevederile aceleiași legi, menite să le asigure o judecată corectă tuturor, fără privilegii sau discriminări, care să poată afecta legalitatea procesului penal și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor care sunt implicați în cauzele aflate pe rolul organelor judiciare, la intervale de timp diferite sub auspiciile aceleiași legi.

S-a susținut că din perspectiva neconstituționalității prevederilor art. VI din O.U.G. nr. 92/2018 raportat la art. 21 din Constituția României, dreptul inculpaților de a fi judecați de un complet de apel format din 3 judecători este îngrădit, afectându-le implicit dreptul la un proces echitabil, având în vedere că în speță părțile s-au lovit reciproc, au existat leziuni corporale certificate atât în dauna inculpaților cauzate de persoanele vătămate, cât și leziuni corporale certificate cauzate de către inculpați persoanelor vătămate, iar un complet de 3 judecători, în mod incontestabil, teoretic ar fi gândit diferit decât completul de 2 judecători.

S-a mai arătat că, având în vedere necesitatea asigurării principiului securității raporturilor juridice, se impune a fi analizată și perspectiva potrivit căreia legea de abilitare a ordonanței de urgență să fie respinsă, iar prejudiciul tehnic procesual cauzat de neconstituționalitatea vădită a prevederilor din art. VI din O.U.G. nr. 92/2018 să nu mai poată fi remediat niciodată, cu consecințe negative totale asupra vieții și familiilor inculpaților, care ar fi putut beneficia de o altă încadrare juridică a faptei și o individualizare a pedepsei care să nu oblige la privarea de libertate, dar să asigure rolul de conștientizare a greșelii săvârșite cu posibilitatea firească a abținerii pe viitor, în situații similare, chiar în contextul provocării, de la acte de violență asupra semenilor săi.

S-a susținut că din perspectiva respectării art. 108 din Constituție, art. VI din O.U.G. nr. 92/2018 nu îndeplinește rolul de asigurare a executării legilor, ci modifică discreționar și inechitabil o lege adoptată de Parlamentul României, generând un tratament legal inegal și inechitabil beneficiarilor aceleiași legi, în condițiile în care așa cum rezultă și din Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 49/19.07.2018 a Curții de Apel Alba Iulia, corecta aplicare a Legii nr. 207/2018 a fost asigurată, neexistând dificultăți de natură să îngreuneze activitatea sistemului judiciar din România, în ansamblu, ci doar o inconsecvență de legiferare nepermisă și prejudiciabilă pentru cetățenii care ar trebui să beneficieze de un serviciu public coerent și eficient.

Analizând cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI din O.U.G. nr. 92/2018 invocată de condamnații contestatori A., B. și C., Curtea de Apel Alba Iulia a reținut următoarele:

Conform art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

"(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă.

(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

(4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.

(5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale".

Conform art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma în vigoare până la 22.07.2018:

"Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel".

Conform art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 207/2018 (art. I pct. 30), în forma în vigoare începând cu 23.07.2018:

"Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel".

Potrivit art. IV din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

"Dispozițiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare a prezentei legi".

La data de 16.10.2018 s-a publicat în Monitorul Oficial O.U.G. nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

În art. VI al acestei ordonanțe se prevăd următoarele:

"Art. VI - (1) Dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.

(2) În cauzele penale, dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători".

Curtea de Apel Alba Iulia, având în vedere că primul alineat al art. VI din O.U.G. nr. 92/2018 nu privește cauzele penale, în raport de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a constatat că excepția invocată este inadmisibilă.

Cât privește cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a celui de-al doilea alineat al art. VI din O.U.G. nr. 92/2018, Curtea de Apel Alba Iulia a reținut următoarele:

În baza prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 207/2018, în forma în vigoare începând cu 23.07.2018, în materie penală apelurile se judecă în complet format din 3 judecători, dar această dispoziție legală se aplică doar cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor după data intrării în vigoare a legii menționate. Prin urmare, doar în situația cauzelor înregistrate pe rolul primei instanțe începând cu data de 23.07.2018 apelurile declarate împotriva sentințelor pronunțate în prima instanță se judecă în complet format din 3 judecători.

Prin art. VI alin. (2) al O.U.G. nr. 92/2018 s-a amânat aplicarea acestei dispoziții privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători doar la cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020 și s-a prevăzut că apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători. Prin urmare, în lumina acestor prevederi legale, s-a constatat că este irelevantă data înregistrării cauzelor în apel, data înregistrării pe rolul primei instanțe a cauzei fiind cea prin raportare la care se determină numărul de judecători care compun completul de judecată din apel.

Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că art. VI alin. (2) din O.U.G. nr. 92/2018 a cărui neconstituționalitate a fost invocată, nu are legătură cu soluționarea cauzei.

Astfel, cauza ce a format obiectul dosarului nr. x/2017 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Alba la data de 22.06.2017, deci anterior datei de 23.07.2018, motiv pentru care, în baza art. IV din Legea nr. 207/2018, menționat mai sus, apelul declarat împotriva sentinței pronunțate în această cauză se judecă în complet format din doi judecători și nu din trei. Prin urmare, faptul că prin art. VI al O.U.G. nr. 92/2018 s-a amânat aplicarea dispoziției privind judecarea cauzelor în apel în complet format din 3 judecători doar la cauzele înregistrate pe rolul primei instanțe începând cu data de 1.01.2020 nu are relevanță, această dispoziție neaducând nicio modificare art. IV din Legea nr. 207/2018 (dispoziție tranzitorie), ci doar art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004. În concret, în baza art. IV din Legea nr. 207/2018 se judecă în complet de 3 judecători doar apelurile declarate împotriva cauzelor înregistrate pe rolul primei instanțe începând cu data de 23.07.2018, iar în baza art. VI alin. (2) din O.U.G. nr. 92/2018 s-a stabilit că această dispoziție se aplică doar cauzelor înregistrate pe rolul primei instanțe anterior intrării în vigoare a ordonanței (deci între 23.07.2018 și 15.10.2018) și respectiv după data de 01.01.2020, fiind excluse doar cauzele înregistrate pe rolul primei instanțe între 16.10.2018-31.12.2019. Prin urmare, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că perioadele vizate de art. VI din O.U.G. nr. 92/2018 (23.07.2018 - 15.10.2018, 16.10.2018-31.12.2018 și respectiv 1.01.2010 și ulterior) nu au nicio legătură cu data înregistrării pe rolul primei instanțe a cauzei în care s-a pronunțat decizia a cărei desființare se cere pe calea contestației în anulare.

Pentru aceste motive, Curtea de Apel Alba Iulia, constatând că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale.

În continuare, analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că este neîntemeiată contestația în anulare formulată de condamnații-contestatori A., B. și C. împotriva Deciziei penale nr. 446/12.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel Iulia în Dosarul nr. x/2017, pentru următoarele considerente:

Conform art. 426 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate.

Fără a mai relua expunerea de mai sus a textelor legale referitoare la numărul de judecători care compun completele de judecată care soluționează apelurile în cauzele penale și analiza acestor texte, Curtea de Apel Alba Iulia a arătat că, raportat la data înregistrării pe rolul primei instanțe (Tribunalul Alba) a cauzei ce a format obiectul dosarului nr. x/2017 - 22.06.2017, dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018, completul de judecată în apel trebuia să fie compus din 2 judecători, compunere ce nu a suferit nicio modificare în baza Legii nr. 207/2018 sau în baza O.U.G. nr. 92/2018.

Verificând Dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Alba Iulia, instanța a constatat că pe întreg parcursul judecății în apel completul de judecată căruia i-a fost repartizat dosarul, - C3 apel -, a fost format din doi judecători, aceiași judecători pronunțând și decizia a cărei desființare se cere pe calea contestației în anulare (nr. 446/12.06.2019).

Având în vedere motivarea contestației în anulare, instanța a mai arătat că prin Hotărârea nr. 49 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Alba Iulia (atașată din oficiu la filele x) s-a aprobat înființarea a 5 complete formate din 3 judecători (C1A - C5A), pentru soluționarea în apel a cauzelor înregistrate începând cu data intrării în vigoare a legii de modificare a Legii nr. 304/2004 (Legea nr. 207/2018) și s-a dispus desființarea celor 7 complete de apel după soluționarea cauzelor aflate pe rolul acestora (C1 apel - C7 apel), iar prin Hotărârea nr. 66 din 01.11.2018 a aceluiași colegiu (atașată din oficiu la fila x) s-au menținut cele 7 complete (C1 apel - C7 apel) formate din 2 judecători.

Constatând că instanța de apel a fost compusă potrivit legii, Curtea de Apel Alba Iulia, în temeiul art. 432 din C. proc. pen., a respins, ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de condamnații-contestatori A., B. și C. împotriva Deciziei penale nr. 446/12.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel Iulia în Dosarul nr. x/2017, constatând totodată că cererea de suspendare a executării hotărârii a rămas fără obiect.

Împotriva Deciziei penale nr. 482 din data de 24 iunie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, au declarat apel C., A. și B.

La termenul din data de 08 octombrie 2019, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac, având în vedere că apelul declarat în cauză a fost formulat împotriva unei hotărâri prin care a fost soluționată o contestație în anulare, de către instanța de apel.

Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată următoarele:

Dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și a celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În prezenta cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu apelul formulat de contestatorii C., A. și B. împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia penală nr. 482 din data de 24 iunie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.

Prevederile art. 432 din C. proc. pen. reglementează în alin. (4) căile de atac care pot fi exercitate împotriva hotărârii pronunțate asupra contestației în anulare, stabilind că sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.

Conform prevederilor menționate anterior, în situația în care hotărârea atacată a rămas definitivă prin neapelare [pentru cazurile prevăzute de art. 426 alin. (1) lit. b), i) din C. proc. pen.] și contestația în anulare este formulată împotriva sentinței aparținând primei instanțe, aceasta este susceptibilă de a fi atacată cu apel. În situația în care contestația în anulare este formulată împotriva hotărârii rămasă definitivă în fața instanței de apel, aceasta este soluționată printr-o decizie pronunțată tot de instanța de apel, care este definitivă.

Având în vedere că, în cauză, contestația în anulare a fost formulată împotriva hotărârii rămasă definitivă în fața instanței de apel, în mod corect aceasta a fost soluționată printr-o decizie pronunțată tot de instanța de apel, care este definitivă.

Drept urmare, în privința Deciziei penale nr. 482 din data de 24 iunie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, care este definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării căii ordinare de atac a apelului.

Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 421 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., urmează să respingă, ca inadmisibile, apelurile formulate de apelanții C., A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 482 din data de 24 iunie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., vor fi obligați apelanții la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile, apelurile formulate de apelanții C., A. și B. împotriva Sentinței penale nr. 482 din data de 24 iunie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.

Obligă apelanții la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 08 octombrie 2019.

Procesat de GGC - GV