ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2841/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018 reclamanții A. și B. au solicitat, pe cale ordonanței președințiale, "admiterea existenței fondului dreptului calității de administratori statutari cu puteri depline a reprezentanților legali ai S.C. C. S.R.L.".

Prin încheierea din 19.06.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bacău a dispus anularea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și B. în calitate de reprezentanți ai S.C. C. S.R.L. Onești, reținând că reclamanții nu și-au îndeplinit obligațiile stabilite de instanță în sarcina lor, respectiv să indice numele, domiciliul sau după caz denumirea și sediul pârâților și să arate care este obiectul cererii.

La data de 20.06.2018 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău cererea prin care numiții A. și B. au solicitat reexaminarea cererii de ordonanță președințială nr. x/2018, formulând precizări finale la cerere.

Această cerere a fost calificată de către instanță ca fiind o cerere de reexaminare formulată împotriva încheierii din 19.06.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Bacău.

La data de 11.07.2018, petenții au depus un act intitulat precizări justificabile finale și memoriu justificativ la ordonanța președințială, solicitând în final anularea hotărârii din 19.06.2018, atașând și o serie de înscrisuri.

Prin încheierea din 19.07.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bacău a dispus respingerea cererii de reexaminare formulată de petenții A. și B., în calitate de reprezentanți ai S.C. C. S.R.L. Onești împotriva încheierii din 19 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2018.

Împotriva încheierii din 19 iunie 2018 și a încheierii din 19 iulie 2018 ale Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au formulat recurs A. și B.

Soluția și considerentele Înaltei Curți

În temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecății în speță.

Potrivit art. 129 din Constituția României, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

În raport cu principiile statuate prin textele menționate, admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

În speță, însă, se constată că aceste condiții nu sunt îndeplinite.

Potrivit art. 200 C. proc. civ. privind verificarea cererii și regularizarea acesteia:

".(4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.

(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării."

(5) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.

(6) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (2).

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și în termenele stabilite de aceasta,"

În cauză recurenții au formulat recurs împotriva încheierii prin care s-a anulat cererea de chemare în judecată și împotriva încheierii definitive prin care s-a soluționat cererea de reexaminare împotriva primei încheieri.

Prin urmare, se constată că împotriva încheierii din 19 iunie 2018 singura cale de atac admisibilă este cererea de reexaminare, cale de atac efectuată și soluționată prin încheierea cu caracter definitiv din 19 iulie 2018.

Înalta Curte apreciază că prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. prin raportare la dispozițiile art. 457 alin. (3) din același Cod dau expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă.

Așadar, reține Înalta Curte că, în cauză, încheierea din 19 iunie 2018 și încheierea din 19 iulie 2018 ale Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal nu pot face obiectul căii de atac a recursului.

Temeiul de drept al soluției pronunțate

În temeiul acestor considerente, Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. și B., în calitate de reprezentanți ai S.C. C. S.R.L. Onești împotriva încheierii din 19 iunie 2018 și a încheierii din 19 iulie 2018 ale Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. și B., în calitate de reprezentanți ai S.C. C. S.R.L. Onești împotriva încheierii din 19 iunie 2018 și a încheierii din 19 iulie 2018 ale Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2018.