ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 135/2019

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curți de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 25.06.2017, A. S.A. a formulat o cerere de restituire a cauțiunii, arătând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1064 C. proc. civ.

Soluția primei instanțe

Prin încheierea din 10 septembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a dispus restituirea cauțiunii achitate de reclamantă prin recipisa nr. x/13.04.2017.

Calea de atac exercitată

Împotriva încheierii din 10 septembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, s-a arătat că instanța de fond, în mod nelegal, în motivarea hotărârii recurate, a apreciat că se impune admiterea cererii de restituire a cauțiunii, motivat de faptul că prin Decizia nr. 2645/19.06.2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul nr. x/2017, s-a respins recursul formulat împotriva Sentinței nr. 1615/5.05.2017, pronunțate de Curtea de Apel București, având ca obiect suspendare act administrativ.

În opinia recurentei, într-adevăr, cauza ce a format obiectul litigiului nr. 2934/2/2017, având ca obiect suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x/31.03.2017 emisă de D.G.A.M.C., a fost soluționată definitiv prin pronunțarea Deciziei nr. 2645/19.06.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în Dosarul nr. x/2017, prin care instanța a respins recursul formulat de A. S.A. ca lipsită de interes, însă în speță nu sunt îndeplinite toate condițiile impuse de art. 1064 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.

Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, încheierea recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este nefondat.

Criticile formulate de recurenta-pârâtă, sunt neîntemeiate, încheierea pronunțată în litigiu fiind dată ca urmare a interpretării și aplicării corecte a normelor de drept procesual incidente la circumstanțele de fapt ale cauzei.

Potrivit dispozițiilor art. 1064 C. proc. civ., "Cauțiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauțiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus.

Cauțiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. (1). Cu toate acestea, cauțiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviințarea măsurii pentru care aceasta s-a depus.".

Potrivit dispozițiilor art. 1064 alin. (4) din C. proc. civ.: "(4)Dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va dispune din oficiu și restituirea cauțiunii."

Având în vedere că cererea de suspendare pentru care a fost depusă cauțiunea a fost respinsă, se reține că nu mai este necesar să se verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 1064 alin. (2) C. proc. civ., întrucât cererea fiind respinsă, partea adversă nu a suferit nicio pagubă și, deci, nu se pune problema despăgubirii sale din cauțiune.

În ipoteza respingerii cererii pentru care a fost depusă cauțiunea, contrar susținerilor recurentei-parate, nu este necesară nici îndeplinirea condiției privind soluționarea printr-o hotărâre definitivă a fondului litigiului prevăzută la art. 1064 alin. (1) C. proc. civ.

Pe de altă parte, rămânerea irevocabilă a hotărârii prin care s-a soluționat fondul cauzei este o condiție incidentă exclusiv în situația în care s-a dispus suspendarea executării. În cauza de față, cererea de suspendare a executării Deciziei de impunere nr. x/31.03.2017, emisă de DGAMC și a efectelor acesteia a fost respinsă de instanța de fond.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinței în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din același cod.

În baza art. 453 alin. (1) C. proc. civ., recurenta urmează a fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili împotriva încheierii din 10 septembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul-pârât la plata sumei de 1500 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 ianuarie 2019.

GGC - NN