ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1124/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr. x/2018 reclamanta Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune SA - C.N.C.I.R. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta A. SRL obligarea acesteia la plata sumei de 416,5 RON, reprezentând contravaloare servicii inspecție tehnică conform facturii x/06.02.2017, a sumei de 63,94 RON reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 19.09.2018 și în continuare până la data plății integrale a debitului principal.

Prin Sentința nr. 2406 din 8 martie 2019, Judecătoria Iași a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

În considerentele hotărârii s-a reținut că prin precizările formulate la data de 11.01.2019, reclamanta a arătat că dintr-o eroare cererea de valoare redusă a fost expediată pe adresa Judecătoriei Iași, competentă teritorial să judece prezenta cerere fiind Judecătoria Sectorului 4 București, prin raportare la dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. k) și 107 alin. (1) C. proc. civ.

S-a arătat că potrivit art. 107 C. proc. civ. cererea de chemare în judecată se introduce la instanta în circumscripția căreia își are domiciliul pârâtul, în speță Judecătoria Sectorului 4.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 mai este competentă și instanța locului prevăzut în contract pentru executarea contractului, în speță Judecătoria Sectorului 4.

Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, instanța a constatat existența unei competențe teritoriale alternative și, în raport de precizările reclamantului, în temeiul dispozițiilor art. 129 alin. (3) și 132 alin. (3) C. proc. civ. a admis excepția necompetenței sale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

Prin Sentința nr. 5135 din 23 aprilie 2019, Judecătoria Sectorului 4 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

La pronunțarea acestei hotărâri instanța a avut în vedere că potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ. necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

S-a mai reținut că, dat fiind faptul că procedura de citare pentru primul termen nu a fost legal îndeplinită cu pârâta, în mod greșit instanța a apreciat că se impune cu prioritate invocarea excepției relative, din oficiu.

În plus, faptul că la data 11.01.2019, la solicitarea Judecătoriei Iași de a exprima un punct de vedere, reclamantul a apreciat că Judecătoria Iași nu este competentă să judece cauza, s-a arătat nu are nicio relevanță, prin raportare la normele de drept procesual civil expuse mai sus.

Reținând că prima instanță învestită era competentă teritorial să judece cauza, neavând posibilitatea invocării din oficiu a excepției de necompetență teritorială de ordine privată, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, dispunându-se declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Instanța a fost sesizată cu o cerere de valoare redusă, iar, potrivit art. 1028 alin. (2) din "Titlul X. Procedura cu privire la cererile de valoare redusă" din C. proc. civ., competența teritorială în cazul unor astfel de cereri se stabilește potrivit dreptului comun.

Prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că: "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

În speță, sediul pârâtei indicat în cererea de chemare în judecată de la dosarul Judecătoriei Iași este situat în municipiul București.

Totodată, se reține că prin notele scrise depuse de reclamantă la data de 22 ianuarie 2019 aceasta a arătat că dintr-o eroare cererea de valoare redusă a fost expediată pe adresa Judecătoriei Iași.

Astfel cum rezultă din prevederile art. 1029 C. proc. civ., în cadrul procedurii cu privire la cererile cu valoare redusă instanța este sesizată prin completarea unui formular aprobat prin ordin al ministrului justiției ce conține elementele necesare soluționării cauzei.

Or, la pct. 1 din formular, sub titulatura "Cărei judecătorii îi adresați cererea?", reclamanta a menționat Judecătoria Sectorului 4 București.

Prin urmare, Înalta Curte reține că reclamanta a înțeles să sesizeze cu soluționarea cererii de valoare redusă Judecătoria Sectorului 4 București, astfel cum rezultă din cererea pe care a adresat-o instanței.

Nu prezintă relevanță sub aspectul stabilirii instanței competente faptul că cererea a fost expediată din eroare pe adresa Judecătoriei Iași, astfel cum se arată de către reclamantă, voința părții în ceea ce privește sesizarea instanței fiind cea exprimată și însușită prin semnătura pe formularul prin care se declanșează procedura cu privire la cererile cu valoare redusă.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că în cauză competența de soluționare revine Judecătoriei Sectorului 4 București, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 iunie 2019.

GGC - GV