ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2282/2019

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 21 decembrie 2018, reclamanta Parohia "Sf. Împărați" Bacău, în contradictoriu cu Guvernul României - Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, a solicitat anularea Deciziei nr. 8194 din 18 octombrie 2018 și admiterea cererii de retrocedare formulată de reclamantă, acțiune întemeiată în drept pe dispozițiile art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000 și ale art. 8, 10 din Legea nr. 554/2004.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 10 din 23 ianuarie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secția I civilă.

În motivarea hotărârii s-a reținut că întrucât, în speță, este atacat un act administrativ individual emis în aplicarea Legii nr. 165/2013, modificată, competența soluționării acțiunii în anularea acestuia revine secției civile a tribunalului, potrivit normei de competență specială și derogatorie prevăzută la art. 1

1

al art. 32 din Legea nr. 165/2013, introdusă prin Legea nr. 212/2018, și nu instanței de contencios administrativ potrivit art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000, abrogată implicit prin Legea nr. 212/2018.

2.2. Prin Sentința civilă nr. 537 din 23 septembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția civilă, s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău. Constatând ivit conflictul negativ de competență, instanța a dispus suspendarea cauzei și trimiterea cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestui incident procedural.

În considerentele hotărârii s-a reținut că reclamanta a înțeles să învestească instanța cu o contestație împotriva Deciziei nr. 8194 din 18 octombrie 2018, emisă de Comisia specială de retrocedare și și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000 și ale art. 8, 10 din Legea nr. 554/2004.

Acest temei de drept este, în opinia tribunalului, incident în prezenta cauză, în raport de dispozițiile art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000 care stipulează că deciziile Comisiei speciale de retrocedare se atacă cu contestație la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială se află imobilul solicitat, acest text de lege coroborându-se cu dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a care se referă la soluționarea litigiilor privind actele administrative emise de autoritățile centrale. În consecință, competentă să soluționeze material și teritorial prezenta cerere este Curtea de Apel Bacău.

II. Considerentele Înaltei Curți

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cererea formulată de reclamantă la data de 21 decembrie 2018 se întemeiază pe prevederile O.U.G. nr. 94/2000, fiind vorba despre un imobil care a aparținut unui cult religios.

Or, O.U.G. nr. 94/2000 este un act normativ special, derogatoriu de la normele legale comune în materia acordării de măsuri reparatorii aferent preluării abuzive a unor imobile, ceea ce îi asigură preferință în aplicare, conform principiului "specialia generalibus derogant."

Prezentul conflict negativ de competență a fost generat de aprecierea diferită a celor două instanțe cu privire la normele legale care reglementează competența de soluționare a pricinii, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, dând eficiență dispozițiilor art. 35 alin. (1) și (2) din Legea nr. 165/2013, în timp ce Tribunalul Bacău, secția civilă, a făcut aplicarea art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (7) teza I din O.U.G. nr. 94/2000, deciziile comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestație la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de la comunicarea acestora.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013 stabilesc că deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și art. 34 din aceeași lege pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului, în termen de 30 de zile de la data comunicării, iar cele ale alin. (11) prevăd că litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competența secțiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acțiunii.

În fine, alin. (2) al art. 35 prevede că în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizie în termenele prevăzute de art. 33 și art. 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1), iar alin. (3) stabilește că, în cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi.

Corecta înțelegere a sferei de aplicare a acestor dispoziții legale obligă la a observa că prevederile art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000 au, în considerarea caracterului lor de norme speciale, întâietate în aplicare față de normele generale cuprinse în art. 35 din Legea nr. 165/2013, în ce privește determinarea instanței competente a soluționa o acțiune precum cea de față.

Prin urmare, atât atacarea deciziilor Comisiei speciale de retrocedare, cât și acțiunea persoanei îndreptățite prin care se solicită soluționarea de către instanță a cererii de retrocedare, în cazul refuzului nejustificat al entității învestite cu soluționarea acesteia, sunt de competența instanței de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat prin cererea de retrocedare.

Așa fiind, în considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte urmează a stabili competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 noiembrie 2019.

GGC - CL