ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2009/2019

HOTĂRÂRE

07.11.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2009/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, sub nr. x/2018, la data de 19.11.2018, BEJ A., prin executor judecătoresc A., a solicitat încuviințarea executării silite a biletului la ordin seria x din data de 23.05.2017, emis de B. S.R.L. și a Contractului de factoring nr. x/2017 privind pe creditoarea C., Sucursala București, și pe debitorii D. și E.

Judecătoria Craiova, secția civilă, prin Încheierea nr. 10500 din 26.11.2018, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, din datele speței, că executorul judecătoresc a solicitat încuviințarea executării silite a biletului la ordin seria x din data de 23.05.2017, emis de S.C. B. S.R.L. și a Contractului de factoring nr. x/2017, încheiat între C., Sucursala București, și S.C. B. S.R.L. Biletul la ordin, constituit garanție la contractul de factoring, a fost emis la ordinul C., Sucursala București, fiind avalizat de debitorii D. și E.

S-a mai argumentat că, în cauză, Contractul de factoring nr. x/2017, în temeiul căruia s-a solicitat încuviințarea executării silite a fost încheiat de creditoare cu debitoarea S.C. B. S.R.L. În aplicarea prevederilor art. 651 C. proc. civ., s-a constatat că opțiunea legiuitorului a fost în sensul că instanța de executare este judecătoria de la domiciliul sau sediul debitorului principal. În ceea ce îi privește pe debitorii D. și E., s-a apreciat că aceștia sunt obligați accesoriu, sens în care în privința acestora sunt aplicabile dispozițiile art. 112 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., potrivit cu care cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia; în cazul în care printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

A mai reținut prima instanță că, astfel cum reiese din Contractul de factoring nr. x/2017, sediul debitoarei S.C. B. S.R.L. este în Municipiului București, iar domiciliul garanților avaliști este în Craiova.

În raport de prevederile art. 651 alin. (1) și (3) și 112 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere principiul unicității instanței de executare instituit de C. proc. civ., modificat prin O.U.G. nr. 1/2016, instanța de executare este cea în circumscripția căreia se află domiciliul debitorului principal, care este unică și competentă să încuviințeze executarea silită, atât în ceea ce privește debitorul principal, cât și în ceea ce privește debitorii accesorii. Debitorii din prezenta cerere, pentru care se cere încuviințarea executării silite, sunt debitori obligați accesoriu. Prin O.U.G. nr. 1/2016 a fost eliminată posibilitatea existenței mai multor instanțe de executare în ceea ce privește aceeași procedură de executare, astfel că, în toate cazurile, competența instanței se determină prin raportare la art. 651 alin. (1) coroborat cu art. 112 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ.

Văzând că sediul debitorului principal este în București, instanța a stabilit că Judecătoria Sectorului 2 București este competentă a soluționa cererea de încuviințare a executării silite.

Judecătoria Sectorului 2 București, prin Sentința civilă nr. 6514/25.06.2019, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Craiova. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul instanței supreme în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivare, instanța a reținut că, în speță, creditoarea C. a depus la BEJ A. o cerere de executare silită împotriva debitorilor D. și E., ambii cu domiciliul în Craiova, în baza biletului la ordin seria x din data de 23.05.2017, emis de S.C. B. S.R.L., formându-se Dosarul execuțional nr. x/2018. În cuprinsul cererii de executare silită, se solicită exclusiv punerea în executare a biletului la ordin anterior indicat, nu și a Contractului de factoring nr. x/2017. Mai mult, sunt indicați drept debitori împotriva cărora solicită inițierea executării silite doar cei doi garanți - D. și E., ambii cu domiciliul în Craiova.

Executorul judecătoresc, cu depășirea învestirii sale date de creditoare a solicitat Judecătoriei Craiova încuviințarea executării silite a biletului la ordin seria x din data de 23.05.2017, emis de S.C. B. S.R.L., precum și a Contractului de factoring nr. x/2017 încheiat între C. și S.C. B. S.R.L.

Or, instanța nu poate încuviința executarea silită în baza unui titlu executoriu cu privire la care creditoarea nu înțelege să înceapă executarea silită - contractul de factoring, și cu atât mai puțin împotriva unei debitoare - B. SRL- față de care nu dorește inițierea executării silite.

În aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., s-a arătat că instanța competentă să soluționeze prezenta cerere de executare silită este Judecătoria Craiova, în a cărei circumscripție își au domiciliile debitorii împotriva cărora C. a înțeles să inițieze executarea silită.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că, în cauză, competența soluționării cererii de încuviințare a executării silite revine Judecătoriei Craiova, pentru considerentele ce succed:

În speță, prin cererea de executare silită inițiată de creditoarea C., Sucursala București, și înregistrată pe rolul Bej A., la 14.11.2018, s-a solicitat executarea silită în toate formele prevăzute de lege a debitorilor D. și E., avaliști ai biletului la ordin seria x din data de 23.05.2017, emis de S.C. B. S.R.L., bilet ce reprezintă garanție la Contractul de factoring nr. x/2017, încheiat între C., în calitate de creditor, și S.C. B. S.R.L., în calitate de client, în vederea recuperării sumei de 621.921,40 RON.

Se constată, așadar, că cererea de executare silită a vizat numai biletul la ordin menționat anterior, nu și contractul de factoring, după cum s-a menționat în cererea de încuviințare a executării silite adresată instanței de judecată.

Potrivit art. 664 C. proc. civ. "Executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel. Cererea de executare silită cuprinde, în afara mențiunilor prevăzute la art. 148: numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul creditorului și debitorului; bunul sau, după caz, felul prestației datorate; modalitățile de executare solicitate de creditor". Cererii îi sunt atașate titlul executoriu în original sau în copie legalizată, după caz, și dovada achitării taxelor de timbru, inclusiv timbru judiciar, precum și, dacă este cazul, înscrisurile anume prevăzute de lege.

Art. 666 C. proc. civ. stipulează: "În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) și dovada achitării taxei judiciare de timbru."

Rezultă, din textele evocate, că limitele învestirii instanței sunt fixate de creditor prin cererea de executare silită, astfel că, în ipoteza dată, nu s-a solicitat punerea în executare a două titluri: bilet la ordin și contract de factoring, ci numai a biletului la ordin, fiind indicați în mod expres ca debitori garanții D. și E. cu domiciliul în mun. Craiova.

În aceste circumstanțe, dând eficiență prevederilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. și 3 C. proc. civ. care reglementează instanța de executare ca fiind judecătoria în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", revine Judecătoriei Craiova, în raza căreia își au domiciliile cei doi debitori, competența de încuviințare a cererii de executare silită.