ÎCCJ, Decizia nr. 156/2020
ÎCCJ, Decizia nr. 156/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor aflate la dosar, constată următoarele:
Hotărârea atacată
Prin Decizia nr. 1.455 din 6 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2018, a respins cererea de revizuire formulată de Comuna Podgoria împotriva Deciziei nr. 616 din 15 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de revizuire, în temeiul art. 248, coroborat cu art. 148 alin. (6) și art. 197 din C. proc. civ., raportat la art. 26 alin. (2) și art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a admis excepția de netimbrare și a constatat că cererea de revizuire nu îndeplinește cerința de formă a timbrării.
Cererea de recurs
Împotriva acestei soluții, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs revizuenta.
Criticile formulate de recurentă reiterează argumente referitoare la fondul cererii de revizuire și la încheierea de soluționare a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată în dosarul de revizuire, neavând legătură cu soluția pronunțată de instanța de revizuire, prin decizia recurată.
Singura critică, dintre cele formulate de recurentă prin cererea de recurs, care poate fi încadrată în motivele de casare este cea prin care susține că "după comunicarea încheierii din data de 11.02.2020, instanța nu a mai emis o comunicare adresă prin care să ne pună în vedere, ca până la termenul din 6.03.2020, să achităm taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 de RON" [art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.].
Hotărârea instanței de recurs
Examinând decizia recurată, în raport cu actele dosarului, cu critica formulată de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
În dosarul de revizuire, instanța a stabilit că sunt incidente dispozițiile art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, în temeiul cărora revizuenta urma să-și timbreze cererea cu 100 RON.
Revizuenta nu și-a îndeplinit, însă, obligația de timbrare, până la termenul de judecată din 6 martie 2020, când a fost soluționată cererea de revizuire, deși a fost citată cu mențiune în acest sens, pentru primul termen de judecată (din 7 februarie 2020), conform dovezii de citare atașată la dosar.
Este adevărat că revizuenta a contestat modul de stabilire de către instanță a taxei de timbru, formulând cerere de reexaminare, dar aceasta a fost respinsă, prin încheierea din 11 februarie 2020, care a fost comunicată revizuentei la 2 martie 2020, conform dovezii de comunicare aflată la Dosarul nr. x/2018.1.
Contrar celor susținute în cererea de recurs, rezultă, așadar, că revizuenta (recurentă) avea cunoștință de obligația de a depune la dosar dovada achitării taxei de timbru, obligație pe care, însă, nu și-a îndeplinit-o.
Față de cele prezentate, constatând că nu este întemeiată critica recurentei, potrivit căreia nu i-a fost comunicată încheierea de respingere a cererii de reexaminare a modului de stabilire de către instanță a taxei de timbru, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
Totodată, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., având în vedere cererea intimatei SC A. SRL Galați, recurenta va fi obligată la plata către aceasta a cheltuielilor de judecată.
Constatând că la dosarul cauzei se află dovada plății nr. x din 16.09.2020, în cuantum de 4.000 RON, Înalta Curte, în raport cu obiectul pricinii, cu gradul redus de complexitate a cauzei și, implicit, cu volumul redus de muncă efectivă al apărătorului intimatei, apreciază că aceste cheltuieli sunt disproporționate și, făcând aplicarea art. 451 alin. (2) din C. proc. civ., va obliga recurenta la plata către intimată a sumei de 2.000 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Comuna Podgoria, prin Primar, împotriva Deciziei nr. 1.455 din 6 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2018.
Obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimata SC A. SRL Galați, în cuantum de 2.000 RON, cu aplicarea art. 451 alin. (2) din C. proc. civ.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 septembrie 2020.