ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 822/2020

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin decizia civilă nr. 109/R din 06.03.2019 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. x/2017, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 1401/A din 19.06.2018 a Tribunalului Cluj, instanța reținând că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată - plângere împotriva unei hotărâri de carte funciară, dispozițiile art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996 prevăd că hotărârea pronunțată de judecătorie este supusă numai apelului, astfel încât calea de atac a recursului, exercitată în cauză, este inadmisibilă.

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Cluj în data de 01.04.2019, reclamantul A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 109/R din 06.03.2019 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2017.

În motivarea cererii de revizuire reclamantul a arătat că solicită rejudecarea cauzei, casarea tuturor titlurilor de proprietate, rectificarea cărților funciare și întabularea revizuentului și a d-nei B..

A mai precizat că își menține în totalitate susținerile făcute pe timpul desfășurării procesului, în vreme ce întâmpinările formulate de intimați sunt lovite de nulitate absolută și totală.

Prin decizia civilă nr. 251/R din 16.05.2019 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. x/2019 s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul A. împotriva deciziei civile nr. 109/R din 06.03.2019 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. x/2017, care a fost menținută.

În motivare s-a reținut că nu le este îngăduit părților să exercite revizuirea în considerarea unor motive care nu corespund acelora prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., într-o asemenea situație cererea de revizuire trebuind considerată inadmisibilă, ea neavând vocația de a satisface o exigență de ordine publică pe care legea o impune.

Prin încheierea din 19 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, s-a respins cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 251/R din 16.05.2019 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr. x/2019, formulată de revizuientul A..

Împotriva deciziei civile nr. 251/R/2019 din 16 mai 2019 și a încheierii de lămurire dispozitiv din data de 19 septembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a declarat recurs A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 21 octombrie 2019, repartizat aleatoriu, spre competentă soluționare, compeltului filtru nr. 10 care, prin rezoluția din data de 25 octombrie 2019 a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, comunicat părților la data de la data de 29 ianuarie 2020, conform dovezilor aflate la filele x, magistratul -asistent raportor a constatat că decizia recurată nu este susceptibilă de recurs, completul de filtru urmând, ca în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (1) din C. proc. civ., să dispună asupra admisibilității în principiu a recursului din perspectiva legalității căii de atac.

La data de 05 februarie 2020, recurentul A. a depus punct de vedere la raport.

Prioritar, Înalta Curte apreciază că se impune a se reține că admisibilitatea unui recurs, în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., presupune analiza de către completul de filtru a îndeplinirii cumulative a condițiilor de fond și de formă a cererii de recurs, stabilite sub sancțiunea nulității de prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., care reglementează conținutul cererii de recurs, de dispozițiile art. 489 din C. proc. civ., care se referă la încadrarea criticilor în motivele de casare, expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., și de dispozițiile art. 485 din C. proc. civ., referitoare la termenul de exercitare a recursului, a legalității căii de atac exercitate și a îndeplinirii de către recurent a obligației legale de achitare a taxei judiciare de timbru.

La termenul din 01 aprilie 2020, completul de filtru a rămas în pronunțare asupra admisibilității în principiu a recursului, din perspectiva legalității de atac, chestiune ce se impune a fi analizată prioritar celorlalte condiții de admisibilitate.

În ceea ce privește recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 251/R/2019 din data de 16 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, Înalta Curte reține că regula în materia căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii date asupra revizuirii este aceea că o astfel de hotărâre este supusă căii de atac prevăzută de lege pentru hotărârea revizuită, în conformitate cu dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., excepția prevăzută de art. 513 alin. (6) din C. proc. civ. fiind de strictă interpretare și aplicare.

De asemenea, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

În același timp, în conformitate cu dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel in cazurile în care legea prevede ca hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

În speță, acțiunea introductivă formulată de reclamant a fost întemeiată, în drept, pe dispozițiile art. 31 din Legea nr. 7/1996, republicată și a avut ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.

Potrivit art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996:

"Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel".

Coroborând dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele ale art. 31 alin. (5) din Legea nr. 7/1996, rezultă că decizia civilă nr. 1401/A din 19.06.2018 a Tribunalului Cluj, pronunțată în soluționarea apelului, este definitivă.

În consecință, decizia asupra căreia s-a exercitat calea de atac a revizuirii- decizia civilă nr. 109/R din 06.03.2019 a Curții de Apel Cluj prin care a fost soluționată calea de atac a recursului exercitat împotriva deciziei civile nr. 1401/A din 19.06.2018 a Tribunalului Cluj - este o hotărâre definitivă potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. raportat la art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Totodată, prin cererea de revizuire formulată, recurentul nu a invocat incidența cazului de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 8 din C. proc. civ.

Ca urmare, decizia civilă nr. 251/R din 16.05.2019 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. x/2019, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 109/R din 06.03.2019 a Curții de Apel Cluj, este, la rândul ei, o hotărâre definitivă, conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ.

Pe cale de consecință, în aplicarea art. 513 alin. (5) C. proc. civ., această hotărâre pronunțată în soluționarea cererii de revizuire și anume, decizia civilă nr. 251/R din 16.05.2019 a Curții de Apel Cluj, împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs, nu este supusă căii de atac a recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Din interpretarea acestei norme legale rezultă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituțional în raport de prevederile art. 129 din Constituție.

Având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, se constată că recursul declarat în cauză împotriva deciziei civile nr. 251/R din 16.05.2019 a Curții de Apel Cluj, este inadmisibil.

În ceea ce priveste recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii de lămurire dispozitiv din data de 19 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, Înlta Curte reține că potrivit art. 443 alin. (1) din C. proc. civ., "În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice."

De asemenea, în conformitate cu art. 446 din același act normativ, "Încheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea.".

Din interpretarea sistematică a prevederilor legale redate, reiese că încheierea prin care instanța de judecată a soluționat o cerere de lămurire a dispozitivului unei hotărâri judecătorești este supusă acelorași căi de atac ca și hotârărea a cărei dispozitiv a fost solicitat a fi lămurit.

În cauza de față, încheierea din 19 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a soluționat o cerere de lămurire a deciziei civile nr. 251/R din 16.05.2019 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. x/2019 - hotărâre definitivă.

Reiese, așadar, că încheierea din 19 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, prin care s-a respins cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 251/R din 16.05.2019 a Curții de Apel Cluj, nu este supusă căii de atac a recursului.

Întrucât recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii, Înalta Curte va respinge recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 251/R/2019 din data de 16 mai 2019 și a încheierii de lămurire dispozitiv din data de 19 septembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 251/R/2019 din data de 16 mai 2019 și a încheierii de lămurire dispozitiv din data de 19 septembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, ca inadmisibil.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 aprilie 2020.