ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1075/2020

HOTĂRÂRE

18.06.2020

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1075/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Deliberând, asupra conflictului de competență de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a Coflicte de Muncă și Asigurări Sociale, sub numărul x/24.07.2019, SINDICATUL NATIONAL AL POLITISTILOR SI VAMESILOR "PRO LEX" în calitate de reprezentant al reclamanților A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții ARHIVELE NAȚIONALE și INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN ARGEȘ, au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună obligarea pârâților să includă in salariu premiul anual pentru anul 2010 si sa le plătească drepturile reprezentând diferența între salariile cuvenite ca urmare a includerii în salariu a sumelor corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 și salariile efectiv achitate, calculate începând cu 3 ani în urmă față de data depunerii acțiunii, până la includerea acestui premiu în salariu, sau, în subsidiar, de la data de 29.07.2016, când a intrat în vigoare Legea nr. 71/2015 până la includerea acestui premiu în salariu, urmând ca sumele să fie actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței lunare până la data plății efective; obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale aferente diferenței rezultate dintre salariile cuvenite și cele efectiv achitate reclamanților, de la data scadenței lunare până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

La data de 14.08.2019, pârâta Arhivele Naționale ale României a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

La data de 03.09.2019, pârâtul Inspectoratul de Poliție Argeș a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București, având în vedere că acțiunea a fost introdusă prin reprezentant convențional, iar Dispozițiile art. 10 alin. (3) prevăd competența teritorială exclusivă a instanței de la domiciliul reclamantului persoană fizică, iar nu a reprezentantului acestuia. A invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că membrii de sindicat nominalizați nu sunt angajați ai IPJ Argeș.

Prin sentința civilă nr. 5961/29.10.2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII - a conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.

În motivarea acestei soluții, instanța a reținut că, prin raportare la pretențiile deduse judecății, cauza are natura juridică a unui conflict individual de muncă, ce intră în sfera de reglementare a dispozițiilor art. 266 C.Muncii, conform cu care jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale, ca atare, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 269 C.Muncii, potrivit cu care cererile pentru soluționarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.

Instanța a reținut că reclamanții, membri de sindicat, sunt doar reprezentați de către sindicat fără ca acesta să aibă calitatea de reclamant iar cum reclamanții își au domiciliile în circumscripția teritorială a Tribunalului Argeș, competența soluționării cererii aparține acestei instanțe.

La data de 02.06.2020, Tribunalul Argeș a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a reținut că în cazul de față calitatea de reclamant o are organizația sindicală, care a formulat acțiunea in numele și pentru membrii săi.

Potrivit Deciziei nr. 1/2013, pronunțate de către Înalta Curte de Casație si Justiție, a fost recunoscută legitimarea procesuală activă organizațiilor sindicale, în considerarea ocrotirii intereselor membrilor lor, inclusiv în conflictele individuale de muncă, acționând în calitate de reclamante.

În consecință, Tribunalul Argeș a reținut că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant, motiv pentru care s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Argeș, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul București, secția a VIII-a Conflicte de muncă si Asigurări sociale iar în temeiul art. 134 C. proc. civ. s-a dispus suspendarea din oficiu a soluționării cauzei și a fost înaintată cauza Înaltei Curți de Casație si Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe, Tribunalul Argeș și Tribunalul București, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Cauza are ca obiect drepturi salariale și este formulată de sindicat în numele membrilor săi, astfel cum rezultă din petitul cererii de chemare în judecată.

Având în vedere obiectul cauzei, Înalta Curte reține incidența Deciziei nr. 1/2013 pronunțată de Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin această decizie au fost admise recursurile în interesul legii declarate de prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și, în consecință s-a statuat că: în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabilește că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat; în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant.

În consecință, raportat la acțiunile reglementate expres de lege, organizațiile sindicale au legitimare procesuală activă, iar în determinarea competenței teritoriale, potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (2) Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare/fost art. 284 alin. (2), se va ține seama de sediul sindicatului reclamant.

Întrucât Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "PRO LEX" are calitate procesuală activă, se constată că, în aplicarea art. 269 alin. (2) din Codul muncii, sindicatul reclamant a optat pentru instanța de la sediul său din București, aflat în circumscripția Tribunalului București.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cererii, în favoarea Tribunalului București, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.