ÎCCJ, Secția penală

Asupra conflictului de competență de față,

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 175 din ședința Camerei de consiliu din data de 31 august 2018, judecătorul de Cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Zărnești, a admis excepția necompetenței după calitatea persoanei a Judecătoriei Zărnești, invocată de către reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 37 alin. (1), art. 48 alin. (1) lit. a), art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., cu referire la art. 318 alin. (12) din C. proc. pen., a declinat în favoarea Tribunalului Militar Cluj competența de soluționare a cererii de verificare a legalității și temeiniciei ordonanței de renunțare la urmărire penală din data de 15 martie 2018 emisă de Parchetul Militar Cluj în Dosar nr. x/2017 față de suspectul A. col. (Rez.), fost ofițer la UM X București pentru infracțiunea prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să soluționeze conflictul.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Zărnești a reținut că prin sesizarea înregistrată pe rolul instanței la data de 22 mai 2018, sub nr. de mai sus, ca urmare a declinării de competență dispusă prin Încheierea nr. 57/Cameră Preliminară/14 mai 2018, pronunțată în ședința Camerei de Consiliu de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Brașov, s-a solicitat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj confirmarea soluției de renunțare la urmărire penală dispusă prin ordonanța din data de 15 martie 2018, emisă în Dosarul nr. x/2017 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj privind infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen.

Inițial, prin ordonanța Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a fost sesizat Tribunalul Militar Cluj în vederea verificării legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărire penală.

Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Militar Cluj a apreciat că, competența de soluționare a cauzei aparține instanței civile, respectiv Tribunalului Brașov și nu instanței militare conform art. 50 alin. (1) C. proc. pen.., raportat la art. 48 coroborat cu art. 56 alin. (5) și 44 alin. (4), (5) C. proc. pen.., astfel că, prin Încheierea nr. 31 din 18 aprilie 2018 s-a dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului Brașov.

Prin încheierea nr. 57/Cameră Preliminară/14 mai 2018 pronunțată în ședința Camerei de Consiliu de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Brașov, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov și, în consecință, în baza art. 35, 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.. cu referire la art. 318 alin. (12) din C. proc. pen.., a declinat în favoarea Judecătoriei Zărnești competența de soluționare a cererii de verificare a legalității și temeiniciei ordonanței de renunțare la urmărire penală din data de 15 martie 2018 emisă de Parchetul Militar Cluj în Dosar nr. x/2017 față de suspectul A. col. (Rez.), fost ofițer la UM X București pentru infracțiunea prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.

La termenul de judecată din data de 26 iunie 2018, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția necompetenței după calitatea persoanei a Judecătoriei Zărnești, solicitând declinarea cauzei în favoarea Tribunalul Militar Cluj.

A mai reținut Judecătoria Zărnești că fapta reținută în sarcina suspectului are legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia, iar suspectul avea gradul de colonel, motiv pentru care, competența de soluționare a prezentei cereri - de confirmare a renunțării la urmărire penală, aparține Tribunalului Militar Cluj.

Analizând actele aflate la dosar, Înalta Curte constată că prin ordonanța din data de 15 martie 2018 a procurorului Parchetului Militar Cluj emisă în Dosarul x/2017 s-a dispus renunțarea la urmărirea penală față de suspectul col. rez. A. pentru infracțiunea prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:

La data de 30 iulie 2017, în jurul orei 0100, lucrătorii de poliție din cadrul Poliției Râșnov, fiind de serviciu pentru controlul și supravegherea traficului rutier în localitatea Râșnov, pe DN 1E, au oprit pentru verificare autoturismul marca "x" cu nr. de înmatriculare x care se deplasa pe str. x către Stațiunea Poiana Brașov.

Cu această ocazie, s-a stabilit că autoturismul era condus de către numitul A., domiciliat în București, str. x, având calitatea de ofițer la UM X București.

Fiind testat cu aparatul etilotest marca "x" seria x nr. test x s-a constatat că, în data de 30 iulie 2017, ora 0105, suspectul avea o alcoolemie de 0,53 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Clinic Zărnești, unde i s-au recoltat două mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Din cuprinsul buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1306/; 1307/T emis la data de 31 iulie 2017 de către Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov, a rezultat că, suspectul col. (rez.) A., avea la ora 0140 o alcoolemie de 1,00 gr.‰, iar la ora 0240 valoarea acesteia era de 0,90 gr.‰, alcool pur în sânge.

La data de 17 octombrie 2017, procurorul miliar de caz a dispus calcularea retroactivă a alcoolemiei suspectului col. (rez.) A. - fost ofițer la UM X București.

Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București, prin Adresa nr. x din 6 noiembrie 2017, a comunicat că nu se poate efectua o calculare retroactivă a alcoolemiei întrucât, conform "Reperelor metodologice cu privire la expertiza medico-legală efectuată pentru estimarea retroactivă a alcoolemiei" aprobate prin Hotărârea nr. 2 din 18 septembrie 2015 a Consiliului Superior de Medicină Legală, calculul retroactiv al alcoolemiei se poate efectua numai dacă consumul a încetat cu cel puțin 90 minute înaintea evenimentului rutier în cazul consumului pe mâncate, sau cu 45 minute în cazul consumului pe nemâncate. Ca atare, estimarea retroactivă a alcoolemiei pentru ora 01:00 în data de 30 iulie 2017 nu se poate efectua.

Conform adresei nr. A 4111 emisă la data de 13 septembrie 2017 de către UM X București, reiese fără echivoc că începând cu data de 03 august 2017, în baza Ordinului Ministrului Apărării Naționale nr. M.P.1004/2017, suspectul colonel A. a fost trecut în rezervă prin aplicarea dispozițiilor prev. de art. 85 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statului cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit adresei nr. x din 03 octombrie 2017 emisă de către UM X București, reiese că în data de 27 iulie 2017, suspectul col. (rez.) A. s-a aflat în misiune, conform Ordinului de zi pe unitate nr. 140 din 26 iulie 2017 și Ordinului de serviciu seria x.I. nr. x emis la data de 26 iulie 2017.

Prezentarea la serviciu, din misiune, a avut loc în data de 31 iulie 2017, conform celor consemnate în Ordinul de zi pe unitate nr. 143 din 31 iulie 2017, iar începând cu data de 3 august 2017, în baza Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.P.1004/2017, suspectul colonel A. a fost trecut în rezervă prin aplicarea art. 85 alin. (1) lit. "g" din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, față de înscrisurile de la dosar, la data de 27 iulie 2017 suspectul A. avea gradul de colonel și se afla în misiune, acesta fiind trecut în rezervă la o dată ulterioară, respectiv 3 august 2017. În consecință, fapta reținută în sarcina sa a avut legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia.

Conform dispozițiilor art. 48 alin. (1) C. proc. pen.. în situația în care competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazul când:

a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului;

b) s-a dat citire actului de sesizare a instanței.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 37 alin. (1) C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari, până la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe .

Așa fiind, în considerarea argumentelor de fapt și de drept anterior expuse, având în vedere că fapta reținută în sarcina suspectului are legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia, iar suspectul avea gradul de colonel, locul comiterii infracțiunii fiind în or. Râșnov, care se află în competența teritorială a Tribunalului Militar Cluj, în raport cu obiectul cererii - de confirmare a renunțării la urmărire penală, coroborate și cu dispozițiile art. 318 alin. (12) C. proc. pen.., art. 37 și art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul col. (r) A. în favoarea Tribunalului Militar Cluj, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul col. (r) A. în favoarea Tribunalului Militar Cluj, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 4 octombrie 2018.

Procesat de GGC - LM