ÎCCJ, Decizia nr. 242/2020

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

I. Prin Decizia penală nr. 545 din data de 31 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a recalificat calea de atac formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 54 din 11 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, ca fiind contestație și a dispus trimiterea cauzei în vederea repartizării aleatorii la un complet de cameră preliminară.

Prin Încheierea din data de 12 februarie 2019 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de anulare a sancțiunii amenzii judiciare formulată de petentul A. și, în consecință, s-au menținut cele două amenzi judiciare în cuantum de câte 2000 RON fiecare aplicate petentului prin Încheierea de ședință din data de 9 ianuarie 2019 dată în dosarul nr. x/2018 al aceleiași instanțe.

II. Împotriva Încheierii din data de 12 februarie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei, petentul A. a formulat contestație.

Prin Încheierea nr. 196 din 7 mai 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019, în baza dispozițiilor art. 347 raportat la art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată împotriva încheierii din data de 12 februarie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018.

III. Împotriva Încheierii nr. 196 din 7 mai 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019, petentul A. a declarat contestație.

Prin Încheierea nr. 54 din 11 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în complet format din doi judecători de cameră preliminară, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația declarată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 196 din 7 mai 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019.

IV. Împotriva acestei încheieri, petentul A., personal, a formulat recurs.

Prin Decizia penală nr. 545 din data de 31 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a recalificat calea de atac formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 54 din 11 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, ca fiind contestație și a dispus trimiterea cauzei în vederea repartizării aleatorii la un complet de cameră preliminară.

Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a reținut că, spre deosebire de vechea reglementare, în sistemul C. proc. pen. în vigoare de la 1 februarie 2014, apelul este singura cale ordinară de atac prin intermediul căreia se efectuează o nouă judecată în fond a cauzei, recursul devenind o cale extraordinară de atac, sub denumirea de "recurs în casație", ce poate fi exercitat doar în cazuri anume prevăzute de lege și numai pentru motive de nelegalitate.

De asemenea, instanța supremă a constatat că actualul legiuitor a prevăzut, o nouă cale ordinară de atac, contestația, care, spre deosebire de apel, se exercită împotriva încheierilor care se referă la unele măsuri procesuale luate în primă instanță în faza de urmărire penală, în camera preliminară sau în etapa judecății ori ulterior condamnării, în faza de executare.

Pornind de la aceste considerente, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a apreciat că prezenta cale de atac cu care a fost învestită este o contestație, iar nu un recurs, așa cum a fost intitulată de petentul A., având în vedere că acesta a înțeles să atace o încheiere pronunțată de către un complet compus din 2 judecători de cameră preliminară de la Curtea de Apel Suceava.

În aceste condiții, Înalta Curte, în complet de 3 judecători, a constatat că nu are competența funcțională de a soluționa această cale de atac, întrucât în situația particulară a speței, potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004, pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel, completul de judecată este format din 2 judecători.

V. Împotriva acestei decizii petentul A. a formulat, la data de 13 noiembrie 2019, recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, sub nr. x/2019.

Prin Decizia penală nr. 5 data de 14 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte, Completul de 5 judecători Penal 3-2019, a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul A., împotriva Deciziei penale nr. 545 din 31 octombrie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018.

Instanța supremă a reținut că recurentul a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia penală nr. 545 din data de 31 octombrie 2019, hotărâre care, potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (4) C. proc. pen., nu este supusă niciunei căi de atac.

VI. Împotriva Deciziei penale nr. 5 data de 14 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte, Completul de 5 judecători Penal 3-2019, în dosarul nr. x/2019 petentul A. a exercitat calea de atac a recursului, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți, Completul de 5 judecători, sub nr. x/2020.

Prin Decizia penală nr. 105 din 29 iunie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul A. împotriva Deciziei penale nr. 5 data de 14 ianuarie 2020, pronunțată de Înalta Curte, Completul de 5 judecători Penal 3-2019, în dosarul nr. x/2019.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență, că petentul A. a declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, învestind Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, cu soluționarea unei căi de atac ce nu întrunește cerințele legale.

VII. Împotriva Deciziei penale nr. 105 din 29 iunie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, a formulat apel petentul A., cauza înregistrându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, la data de 5 noiembrie 2020, sub nr. x/2020, în cauză fiind stabilit în mod aleatoriu prim termen la data de 7 decembrie 2020, termen la care reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac promovate de petent.

Examinând apelul formulat, cu prioritate în ceea ce privește admisibilitatea acestuia, prin raportare la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, constată că este inadmisibil și va fi respins ca atare, pentru considerentele următoare:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.

Totodată, conform art. 550 alin. (1) coroborat cu art. 551 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., hotărârile pentru care nu este prevăzută calea de atac a contestației sau apelului rămân definitive la data pronunțării lor și devin executorii, ele neputând fi atacate ulterior.

În cauză, petentul A. a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei hotărâri definitive (Decizia penală nr. 105 din 29 iunie 2020), nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a nesocoti coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar și principiul unicității căilor de atac și modul de stabilire a ierarhiei acestora.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de cele menționate mai sus, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul petent A. împotriva Deciziei penale nr. 105 din 29 iunie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga apelantul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul petent A. împotriva Deciziei penale nr. 105 din 29 iunie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă apelantul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 decembrie 2020.

GGC - CP