ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4444/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, reclamantul JUDEȚUL CLUJ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE: anularea Deciziei nr. 65/21.03.2019, emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației publice - Direcția Generală Programul Operațional Regional; anularea Notei de neconformitate nr. x/11.12.2018 comunicate prin adresa nr. x/27.12.2018 a Direcției Generale Programul Operațional Regional din cadrul MDRAP, înlăturarea reducerilor procentuale, reduceri aplicate din sumele solicitate la plată de către reclamant, respectiv 5% din valoarea Acordului-cadru nr. 16124/29.11.2011 (contractul subsecvent de lucrări nr. x/20.01.2012), cu consecința admiterii Ia plată și a sumei de 724.141,72 RON.

La data de 24.10.2019, pârâtul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția conexității cu dosarul nr. x/2019 pe rolul Tribunalului București, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

La termenul de judecată din 03.12.2019, în cadrul verificării competenței, în temeiul art. 131 noul C. proc. civ. coroborat cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 actualizată, Tribunalul, din oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința nr. 8424 din 4 decembrie 2019, Tribunalul București, secția a II a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul JUDEȚUL CLUJ în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin sentința nr. 1019 din 30 iunie 2020, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei.

Înalta Curte reține că prin Nota de neconformitate nr. x/11.12.2018, emisă de autoritatea publică pârâtă a fost stabilită măsura aplicării corecției financiare de 5% la valoarea Acordului cadru nr. 16124/29.11.2011 (respectiv contractele subsecvente și actele adiționale aferente celor 4 loturi), încheiat între U.A.T. Județul Cluj și Asocierea A. S.A., B. S.R.L., C. S.R.L..

Reclamantul a formulat contestație împotriva acestei note, iar prin Decizia nr. 25/21.03.2019, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată.

Din actele și lucrările dosarului și potrivit contractului încheiat între reclamant și autoritatea publică pârâtă, reiese că reclamantul Municipiul Bistrița are calitatea de beneficiar.

Din economia dispozițiilor legale aplicabile speței, O.U.G. nr. 66/2011, rezultă astfel că în raportul de drept administrativ dedus judecății, nu UAT Județul Cluj are calitatea de autoritate publică în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, acesta fiind beneficiarul contractului de finanțare, ci pârâtul este organul de stat care acționează în regim de putere publică,

În prezenta cauză, reclamantul are calitatea de persoană vătămată și acționează ca subiect de sezină pentru protejarea propriilor drepturi sau interese legitime invocate în contradictoriu cu autoritatea publică emitentă a actelor administrative contestate.

Or, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, devin incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I, respectiv competentă teritorial este instanța de la sediul reclamantului, întrucât potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, beneficiar poate fi atât o persoană de drept public, cât și o persoană de drept privat.

Prin urmare, având în vedere că prin Legea nr. 212/2018, care a modificat Legea nr. 554/2004, a fost instituită o competență teritorială exclusivă de la care părțile nu pot deroga, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă și asigurări sociale, este instanța competentă să soluționeze cauza în primă instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Județul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă, de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2020.