ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 644/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de 06.09.2019, sub nr. x/2019 reclamantul Județul Cluj a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea Deciziei nr. 41/05.03.2019 emise de MDRAP - Direcția Generală Programul Operațional Regional și anularea Notei de neconformitate nr. x/11.12.2018, comunicată prin Adresa nr. x/27.12.2018 a MDRAP - Direcția Generală Programul Operațional Regional, cu înlăturarea reducerilor procentuale aplicate din sumele solicitate la plată de către reclamant, respectiv 5% din valoarea Acordului-cadru nr. x/29.11.2011 (Contractul subsecvent de lucrări nr. x/31.01.2012 și Contractul subsecvent de lucrări nr. x/21.11.2014), cu consecința admiterii la plată a sumei de 611.955,64 RON.

1.2. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de 11.09.2019, sub nr. x/2019, reclamantul Județul Cluj a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea Deciziei nr. 144/01.07.2019 emise de pârât și anularea Notei de neconformitate nr. x/11.12.2018, comunicată prin Adresa nr. x/27.12.2018 a MDRAP - Direcția Generală Programul Operațional Regional, cu înlăturarea reducerilor procentuale aplicate din sumele solicitate la plată, respectiv 5% din valoarea Acordului-cadru nr. x/29.11.2011 (Contractul subsecvent de lucrări nr. x/31.01.2012 și Contractul subsecvent de lucrări nr. x/23.11.2014), cu consecința admiterii la plată a sumei de 15.394,86 RON.

1.3. Prin încheierea de ședință din 7 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Tribunalul București a admis excepția conexității invocată de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin întâmpinare și a înaintat Dosarul nr. x/2019 la completul învestit cu soluționarea Dosarului nr. x/2019.

1.4. În Dosarul nr. x/2019, prin Sentința civilă nr. 7287 din data de 30 octombrie 2019, Tribunalul București, în temeiul art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2018, a admis excepția necompetenței teritoriale, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, instanță în circumscripția căreia se află sediul reclamantului.

În esență, instanța a reținut că, în situația în care există un diferend juridic între părțile raportului juridic de drept administrativ, instanța competentă urmărește partea care este într-un dezavantaj. Singura interpretare care dă sens regulii prevăzute în art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este cea privind favorizarea părții aflate într-o poziție de inferioritate cu statul, indiferent dacă aceasta este o persoană fizică, juridică de drept privat sau juridică de drept privat asimilată unei autorități publice sau o persoană juridică de drept public.

Astfel, deși nu este negată calitatea de autoritate publică a reclamantului, instanța a considerat, totuși, că forma art. 10 alin. (3) nu reglementează de fapt situația în care reclamantul este o persoană juridică de drept public, care cheamă în judecată o autoritate publică cu care se află într-un raport juridic de drept material pe o poziție inferioară.

Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 83 din 16 ianuarie 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului București.

A apreciat instanța că art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, a instituit situații noi de competență teritorială exclusivă care, derogând de la normele de competență de drept comun, sunt de strictă interpretare, astfel încât părțile nu au posibilitatea de a stabili competența altor instanțe decât cele expres indicate de legiuitor.

Astfel, reclamantul fiind persoană juridică de drept public, competența se stabilește în raport cu sediul autorității publice pârâte, care este în București.

Constatând ivit conflict negativ de competență, Tribunalul, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

3.1. Înalta Curte reține că acțiunea a fost formulată de reclamantul Județul Cluj, unitate administrativ-teritorială, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, având ca obiect anularea unor acte emise de acesta.

3.2. În ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, în vigoare la data acțiunii, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

Deci, textul legal instituie o competență teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres la situația în care acțiunea este introdusă de o autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora.

3.3. Or, evident, unitatea administrativ-teritorială Județul Cluj este o instituție publică, persoană juridică de drept public, având sediul în Cluj-Napoca.

Nu pot fi avute în vedere cele reținute de Tribunalul București, pentru că legea nu face nicio distincție în funcție de poziția inferioară față de pârât a reclamantului în cadrul raportului juridic de drept material.

Prin urmare, competența de soluționare a acțiunii în primă instanță revine Tribunalului București, competent după sediul pârâtului.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Județul Cluj prin Președintele Consiliului Județean Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (în prezent Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației) în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 februarie 2020.

Procesat de GGC - NN