ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4334/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă la data de 17 aprilie 2018, sub numărul x/2018, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâților Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Energiei, la plata sumei de 9.846.787,97 RON, reprezentând debit rezultat în urma desfășurării activității comerciale cu Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - R.A.A.N. - Drobeta Turnu Severin, constând în furnizarea cărbunelui energetic de tip lignit, iar în subsidiar, obligarea acelorași pârâți la efectuarea tuturor demersurilor pentru prevederea în buget, conform Legii nr. 500/2002, a sumei menționate, pentru efectuarea plății.

Soluționând conflictul negativ de competență ivit între Secțiile a V-a Civilă și a II-a contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului București, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a pronunțat sentința nr. 449 din 16 septembrie 2019 și a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reținând că prezentul litigiu a intervenit pe fondul neexecutării obligațiilor de plată asumate de Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - R.A.A.N. - Drobeta Turnu Severin prin contracte de achiziții publice ce reprezintă, potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, contracte administrative, iar soluționarea unui astfel de litigiu (legat de executarea contractelor administrative) revine în competența instanței de contencios administrativ.

Prin sentința nr. 138 din data de 14 ianuarie 2020, pronunțată după reînregistrarea cauzei sub nr. x/2018*, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L și pe pârâții Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (în urma reorganizării Ministerului Economiei și Ministerul Energiei), Ministerul Afacerilor Interne.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că în cadrul primului conflict de competență a fost analizată exclusiv competența funcțională a instanței, respectiv natura civilă sau de contencios administrativ a cauzei, nefiind făcută nicio analiză și apreciere cu privire la competența materială a instanței.

S-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 96 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) nr. 554/2004, față de împrejurarea că acțiunea este formulată în contradictoriu cu autorități ale administrației publice centrale, astfel că revine curții de apel competența materială de soluționare a cauzei. Aceeași concluzie se impune și în ipoteza aplicării criteriului valoric, față de valoarea obiectului cererii - 9.846.787,97 RON.

Prin sentința nr. 541 din data de 3 iulie 2020 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României - Palatul Victoria, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Energiei, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a constatat că primul regulator de competență are autoritate de lucru judecat, iar în cuprinsul acestuia s-a stabilit că pretențiile reclamantei izvorăsc din neexecutarea unor contracte administrative/contracte de achiziție publică.

De asemenea, s-a reținut că noțiunii de competență materială procesuală i se subsumează și competența specializată, a secțiilor sau a completurilor specializate existente la nivelul unei instanțe, iar în cauză, regulatorul de competență a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, competența materială a secției de contencios administrativ și fiscal, prin raportare la obiectul cererii, astfel că revine Tribunalului București competența materială în primă instanță, conform art. 8 alin. (2) Legea 554/2004 coroborat cu art. 53 alin. (1) Legea nr. 101/2016.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Potrivit expunerii de la pct. 1 din prezenta hotărâre, Înalta Curte reține că prezentul litigiu, structurat pe mai multe capete de cerere, a fost generat de pretinsa neexecutare a unor obligații de plată asumate de Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - R.A.A.N. - Drobeta Turnu Severin prin contracte de achiziții publice/contracte administrative.

De asemenea, în cadrul primului regulator de competență, s-a stabilit, în mod definitiv, competența de soluționare a cauzei în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul tribunalului, avându-se în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, forma în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată.

Această hotărâre are autoritate de lucru judecat și este obligatorie pentru instanța căreia i se trimite dosarul, iar aprecierile Tribunalului București referitoare la sfera aspectelor analizate (analizarea exclusivă a competenței funcționale și nu și a celei materiale) nu pot înlătura competența astfel stabilită.

În acest context, al calificării obiectului cererii de chemare în judecată și al stabilirii competenței în raport de aceasta printr-un alt regulator de competență, având în vedere și faptul că nu au apărut temeiuri noi care să nu fi fost verificate de către instanță, Înalta Curte constată că Tribunalul București nu mai putea invoca a doua oară propria necompetență și trebuia să analizeze acțiunea prin prisma tuturor motivelor de fapt și de drept invocate.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României - Palatul Victoria, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Energiei, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 septembrie 2020.