ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 941/2015

Asupra contestației

în anulare de față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 6069 din 4 iulie 2012,

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins,

ca nefondat, recursul declarat de reclamantul G.A. împotriva Sentinței nr.

1.203 din 15 martie 2012 a Tribunalului Dolj.

Împotriva Deciziei

nr. 6069 din 4 iulie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, a declarat un nou recurs G.A.,

considerând-o netemeinică și nelegală.

Prin Decizia civilă

nr. 4927 din 10 aprilie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal, a respins recursul declarat de G.A.

împotriva Deciziei nr. 6069 din 4 iulie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Pentru a hotărî

astfel, Înalta Curte a reținut că decizia atacată cu recurs nu se circumscrie

categoriilor de hotărâri prevăzute de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., fiind

pronunțată în recurs și, deci, irevocabilă.

Împotriva Deciziei

civile nr. 4927 din 10 aprilie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat contestație

în anulare G.A., invocând dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ.

Contestatorul a

argumentat, în esență, că greșeala constă în faptul că recursul a fost respins

ca inadmisibil, iar aspectul material constă în faptul că suma de bani cuvenită

nu i-a fost acordată.

Examinând cauza și

decizia atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu

dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că prezenta contestație în

anulare este inadmisibilă, și o va respinge, pentru considerentele ce vor fi

arătate în continuare.

Contestația în

anulare este o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată numai în

condițiile și pentru motivele expres prevăzute de lege.

Reglementând

contestația în anulare specială, art. 318 alin. (1) C. proc. civ. prevede că:

"Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când

dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța,

respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să

cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".

Motivele contestației

în anulare speciale sunt, așadar, expres și limitativ prevăzute de lege, iar

textul care o reglementează este de strictă interpretare.

În cadrul

contestației în anulare nu se analizează temeinicia soluției cu privire la

drepturile subiective deduse judecății, ci se verifică incidența vreunuia

dintre motivele prevăzute de normele menționate anterior.

Prima ipoteză a

textului vizează exclusiv erorile materiale cu caracter procedural, care să fi

condus la pronunțarea unei soluții eronate, erori comise prin confundarea unor

elemente sau date materiale ce au legătură cu aspectele formale ale judecății,

cum ar fi anularea unei cereri ca netimbrată, deși era atașată dovada achitării

taxei de timbru, greșita respingere a unui recurs ca fiind tardiv formulat,

etc.

În speță, susținerile

contestatorului nu pot fi încadrate în ipoteza unei erori materiale în sensul

dispozițiilor procedurale sus-citate, acestea constituind critici directe ale

raționamentului instanței de control judiciar, a modului în care aceasta a

interpretat și aplicat dispozițiile legale incidente, precum și argumente

privind greșita soluționare a fondului cauzei.

Înalta Curte are în

vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În mod constant,

Curtea reamintește faptul că nici o parte a unui proces nu poate determina

redeschiderea acestuia, soluționat definitiv și irevocabil, numai în scopul de

a obține o rejudecare a cauzei; contestația în anulare nu poate avea

semnificația unui "apel-recurs deghizat" ci trebuie să fie

justificată numai de circumstanțe esențiale și imperative.

Pentru aceste

considerente, în temeiul dispozițiilor art. 320 C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge contestația în anulare ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge contestația

în anulare formulată de G.A. împotriva Deciziei civile nr. 4927 din 10 aprilie

2013 pronunțată în Dosarul nr. 21607/63/2011 al Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 3 martie 2015.

Procesat de GGC - MI