ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 159/2015

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

1.

Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Aleșd, la data de 20 noiembrie 2013, petenta SC T.T. a solicitat, în contradictoriu

cu pârâtul Inspectoratul de Stat pentru Controlul Transportului Rutier, anularea

procesului-verbal de constatare a contravenției din data de 04 noiembrie 2013.

Prin sentința civilă nr. 329 din 19 martie 2014,

instanța a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de intimatul Inspectoratul

de Stat pentru Controlul Transportului Rutier, și a declinat competența de soluționare

a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, județul Buzău, reținând, față de dispozițiile

art. 94 și urm. C. proc. civ. și ale art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002, că plângerea

este de competența judecătoriei în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția.

Judecătoria Buzău, prin sentința civilă nr. 14762

din 22 septembrie 2014, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din

oficiu, și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Aleșd, reținând

incidența dispozițiilor art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002 astfel cum a fost

introdus prin Legea nr. 2/2013, care prevăd că plângerea însoțită de copia procesului-verbal

de contravenție se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază

sau își are sediul contravenientul, potrivit dispozițiilor art. 10

1

din

O.G. nr. 15/2002, introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013.

Astfel, constatând ivit conflict negativ de competență,

în baza art. 133 pct. 2 coroborat cu art. 134 C. proc. civ., republicat, a dispus

sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ

și fiscal, cu soluționarea acestuia.

de competență

Înalta Curte constată că obiectul acțiunii îl

constituie anularea procesului-verbal din 04 noiembrie 2013 încheiat de intimatul

Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, prin care, în temeiul

art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare,

petenta a fost sancționată contravențional cu amendă pentru că autoutilitara ce-i

aparținea, cu numărul de înmatriculare B-xxx, a circulat, la data de 04

noiembrie 2013, pe DN 10, km 15, loc. Satuc, județul Buzău, fără a deține rovinietă

valabilă.

Regimul juridic al contravențiilor este prevăzut

de O.G. nr. 2/2001, iar, potrivit art. 32, plângerea este de competența în circumscripția

căreia a fost săvârșită contravenția.

Însă, conform art. 10

1

din O.G. nr.

15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua

de drumuri naționale din România, introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013, „Prin

derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal

de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție

domiciliază sau își are sediul contravenientul”.

Așa cum rezultă din actele dosarului, sediul petentei

este în Sat Valea Mare de Criș, județul Bihor, iar plângerea contravențională a

fost înregistrată pe rolul primei instanțe după intrarea în vigoare a Legii nr.

2/2013, fiind aplicabile dispozițiile acestei legi, respectiv dispozițiile derogatorii

ale art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002.

de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate

cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența

de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Aleșd.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește în favoarea Judecătoriei Aleșd, județul

Bihor, competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiunea formulată de

petenta SC T.T. SRL în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Stat pentru Controlul

în Transportul Rutier.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 ianuarie

2015.