ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.01.2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 350/2014

HOTĂRÂRE
30.01.2014
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 350/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Deliberând asupra

recursurilor declarate de inculpații S.M.C., C.A. și I.T. împotriva Deciziei

penale nr. 181/A din data de 3 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel

București, Secția I penală, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

februarie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art.

2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen., a

fost condamnat inculpatul I.T. la pedeapsa de 11 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o perioadă de

10 ani. S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen.

În baza art. 88 C.

pen., s-a dedus prevenția de la 6 martie 2012 la 29 octombrie 2012.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura obligării de a nu părăsi

localitatea până la soluționarea definitivă a cauzei.

În baza art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 37 lit. a) C. pen., a fost

condamnat inculpatul S.M.C. la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe 10 ani.

În baza art. 86

4

ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 443 din 17 aprilie 2009 a

Tribunalului București, definitivă prin Decizia penală nr. 1202 din 29 martie

2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe care a adăugat-o la pedeapsa

aplicată în speță, dispunând ca, în final, inculpatul S.M.C. să execute

pedeapsa de 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a), b), d), e) C. pen. pe 10 ani. S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit.

a), b), d), e) C. pen.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive a

inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., au fost deduse perioadele de prevenție

de la 07 iunie 2008 la 26 septembrie 2008 și de la 06 martie 2012 la zi.

În baza art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., a fost

condamnată inculpata C.A. la pedeapsa de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe 10 ani.

În baza art. 61 C.

pen., a fost revocat beneficiul liberării condiționate, privind restul de

pedeapsă de 526 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani

închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 1463 din 10 decembrie 2008 a

Tribunalului București, secția a II-a penală, definitivă prin Decizia penală

nr. 20 din 5 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, pe

care l-a contopit cu pedeapsa stabilită în speță, aplicând inculpatei pedeapsa

mai grea, de 10 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1 an, în final, inculpata

C.A. având de executat pedeapsa de 11 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe 10 ani. S-a făcut

aplicarea art. 71 - 64 lit. a), b), d), e) C. pen.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive a

inculpatei, iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de la 06 martie

2012 la zi.

În baza art. 118 lit.

f) C. pen. rap. la art 17 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea

cantităților de 0,12 grame de Heroină rămasă după analiza probelor de laborator

la Camera de Corpuri Delicte a IGPR dovadă din 20 martie 2012 și a cantităților

de 2,13 grame de Heroină (proba nr. 1), 0,22 grame de Heroină (proba nr. 2a), 7

comprimate de Metadonă (proba nr. 2b), 8 comprimate de Diazepam (proba nr. 2c),

14 comprimate de Clorhidrat de Metadonă (proba nr. 2d), 7 comprimate de

Clorhidrat de Metadonă (probă nr. 2e) rămase în urma analizelor de laborator a

fost depusă la Camera de Corpuri delicte a IGPR dovadă din 20 martie 2012.

În baza art. 118 lit

e C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata C.A. a sumei de 3293 lei,

depusă la C. Bank Unitatea Victoriei chitanță din 15 martie 2012, recipisă de

consemnare din 15 martie 2012.

În baza art 191 alin.

(1) și (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare din inculpat la câte 2.000 lei

cheltuieli judiciare stat. Onorariile apărătorilor din oficiu, de câte 300 lei,

s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției.

S-a reținut că, la

data de 01 martie 2012, martorul E.S., cercetat în altă cauză, a formulat, în

baza art. 19 din Legea 682/2002, un denunț față de "A." despre care

are cunoștință că vinde heroină cu suma de 40 lei pe doză la adresa din strada

În urma cercetărilor

efectuate de organele de poliție a reieșit că numita "A." este

inculpata C.A. În data de 05 martie 2012, în baza ordonanței de delegare

dispuse de procuror, s-a procedat la efectuarea unei cumpărări autorizate de

droguri la adresa indicată de martorul denunțător.

Se reține în actul de

sesizare că organele de poliție împreună cu martorul denunțător s-au deplasat

în zona străzii L. sector 2 unde lucrătorii de poliție au format un dispozitiv

de supraveghere iar martorul denunțător, având asupra sa suma de 100 lei, s-a

deplasat pe strada respectivă și a intrat în curtea imobilului cu numărul 42,

în spatele curții, unde se află construită o cameră în care a intrat.

În interiorul acelei

camere, se aflau inculpata C.A. care stătea pe pat, inculpatul I.T. și doi

tineri dintre care unul a fost identificat, ulterior, în persoana inculpatului

Martorul s-a adresat

inculpatei C.A. cerându-i "două bile" și, atunci, inculpatul I.T. a

intervenit spunându-i martorului că-i va da el.

Martorul E.S. i-a

înmânat suma de 80 lei inculpatului I.T. care i-a luat și i-a dat inculpatului

S.M.C. căruia i-a spus să meargă la "P." să aducă "două

bile".

În timp ce martorul

E.S. aștepta în camera respectivă, împreună cu inculpații C.A. și I.T. și un

tânăr neidentificat, inculpatul S.M.C. a părăsit camera, a ieșit în curte și a

intrat pe a doua ușă pe partea stângă în direcția spre poartă, unde se afla

inculpata C.M. zisă "P.".

Aici, i-a dat acestei

inculpate suma de 80 lei primită de la inculpatul I.T., iar inculpata C.M. zisă

"P." i-a înmânat din buzunar 2 doze de heroină pe care inculpatul

S.M.C. le-a luat și s-a întors în camera unde îl aștepta martorul E.S. căruia

i-a înmânat cele 2 doze de heroină.

La întoarcerea inculpatului

S.M.C., inculpatul I.T. părăsise camera respectivă.

Martorul E.S. a luat

dozele de heroină și a părăsit imobilul, predând cele 2 punguțe cu heroină

cumpărate de la inculpata C.M. zisă "P." prin intermediul

inculpaților I.T. și S.M.C. lucrătorilor de poliție.

De asemenea, martorul

E.S. a predat și suma de 20 lei rămasă din suma de 100 lei avansată de stat.

Punguțele au fost

introduse de lucrătorul de poliție într-un plic care a fost sigilat cu sigiliul

tip MAI nr. 52393, spre expertizare.

Raportul de

constatare tehnico-științifică din 15 martie 2012 a concluzionat că proba

constând în două punguțe din material plastic de culoare albastră conține 0,16

grame de Heroină; Heroina (Diacethilmorphina) face parte din Tabelul anexă nr.

I din Legea nr. 143/2000, privind combaterea traficului și consumului ilicit de

droguri.

În baza autorizației

din 05 martie 2012 emisă de Tribunalul București, secția I penală, (Dosar nr.

6626/3/2012), organele de poliție au efectuat o percheziție la imobilul situat

pe str. L., sector 2, unde locuiesc inculpatul I.T. și inculpatele C.M. și C.A.

În fața imobilului

situat la adresa din str. L. sector 2, a fost depistat inculpatul I.T. În a

doua cameră a imobilului au fost depistate inculpata C.M. și martorii R.R.F. și

I.F. În camera construită în spatele imobilului, au fost depistați inculpații

C.A. și S.M.C. și martorii Z.F. și I.A.

În momentul

pătrunderii organelor de poliție în cameră, inculpata C.A. care se afla pe pat,

a aruncat la piciorul patului, spre perete, o punguță de culoare maro cu

floricele aurii. Lucrătorii de poliție au ridicat punguța respectivă și au

găsit în această punguță 46 punguțe de culoare albastră, răsucite și lipite la

un capăt prin topire, punguțe ce conțineau o substanță pulverulentă. Cele 46

punguțe au fost ridicate în vederea expertizării.

În a doua cameră a

imobilului, în care a fost depistată inculpata C.M. zisă "P.", pe

canapea și sub canapeaua pe care a fost depistată inculpata C.M. au fost găsite

6 punguțe de culoare albastră, răsucite și lipite la un capăt prin topire,

punguțe ce conțineau o substanță pulverulentă. Cele 6 punguțe au fost ridicate

în vederea expertizării, și introduse într-un plic care a fost sigilat cu

sigiliu tip MAI 52393.

În această cameră, pe

canapea, au mai fost găsite 27 comprimate inscripționate "SN"

ambalate în 4 bucăți de blistere și 21 comprimate de culoare albă ambalate în 7

blistere inscripționate "Diazepam". Comprimatele respective și cele 6

punguțe au fost ridicate în vederea expertizării, și introduse într-un plic care

a fost sigilat cu sigiliu tip MAI 52393.

Instanța a reținut,

la stabilirea situației de fapt, declarațiile martorului denunțător date în

cursul urmăririi penale, în care, acesta relatează detaliile activității de

cumpărare a celor două doze de heroină, așa cum au fost reținute mai sus, ce se

coroborează în detaliu și cu mențiunile procesului verbal de supraveghere

întocmit de organele de cercetare penală.

Inculpatul S.M. a

recunoscut, atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării

judecătorești, faptul că a intermediat cumpărarea de droguri între martorul

E.S. și C.A., susținând că nu își aduce aminte exact modul în care a avut loc

fapta întrucât se afla sub influența substanțelor etnobotanice ("droguri

legale"), relatând însă că a primit suma de 80 de lei de la martor și s-a

deplasat în altă cameră a imobilului, și a luat drogurile de la inculpata C.A.,

pe care i le-a dat martorului.

Declarațiile

inculpatei C.A. sunt infirmate - în primul rând - de declarațiile martorului

denunțător E.S. și mențiunile procesului-verbal de supraveghere, cât și de

contradicțiile existente în versiunea expusă chiar de către inculpată, aceasta

susținând că a dormit pe tot parcursul zilei până la sosirea organelor de

poliție, însă, în același timp, a văzut și momentul remiterii sumei de bani și

a drogurilor între martorul denunțător și inculpatul S.M.

formulate de către inculpați, în ceea ce privește fapta de intermediere a

vânzării de droguri reținută în sarcina inculpatului I.T., curtea a stabilit că

este probată prin declarațiile martorului denunțător. Inculpatul T. a fost

depistat de organele de urmărire penală în fața imobilului, acesta locuia în

imobil, este la rândul său consumator de droguri, iar martora R.I. a declarat

în cursul urmăririi penale că acest inculpat este un furnizor cunoscut de

heroină pentru zona L. Martorul D.C., audiat în faza de apel, a declarat că

inculpata C.A. vindea droguri în zona L.

Curtea de apel a avut

în vedere și declarațiile martorului C.E. ce a asistat la efectuarea

percheziției domiciliare, acesta asistând și la luarea declarației martorului

denunțător E.S. și confirmând faptul că acesta a relatat direct organelor de

cercetare penală în sensul că a procurat cele două doze de heroină prin

intermediul inculpatului I.T.

Cu privire la

individualizarea judiciară a pedepselor pentru cei trei inculpați Curtea de

Apel a arătat că acesta s-a făcut temeinic, avându-se în vedere atât gravitatea

deosebită a infracțiunilor comise de fiecare, cât și faptul că aceștia sunt

recidiviști, fiind, prin urmare, nefondată, solicitarea de acordare de

circumstanțe atenuante.

În ceea ce îl

privește pe inculpatul S.M., Curtea de Apel a înlăturat aplicarea art. 86

4

anterior Sentinței penale nr. 265 din 10 aprilie 2012 a Tribunalului București,

secția a II-a penală, rămasă definitivă, prin care s-a revocat suspendarea sub

supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare dispusă prin Sentința

penală nr. 265 din 10 aprilie 2012 a Tribunalului București, secția a II-a

penală, or, de vreme ce suspendarea a fost revocată și s-a dispus emiterea unui

mandat de executare a pedepsei închisorii pentru această pedeapsă, nu se mai

poate dispune - din nou - revocarea, iar față de împrejurarea că prezent faptă

a fost săvârșită după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, până la

începerea executării pedepsei, devin incidente în cauză dispozițiile art. 39

alin. (1) C. pen., cu tratamentul sancționator specific.

Prin Decizia penală

nr. 181/A din 3 iulie 2013 Curtea de Apel București, secția I penală, a admis

apelul declarat de inculpatul S.M.C. împotriva Sentinței penale nr. 93 din 7

februarie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul

nr. 11549/3/2012, a desființat, în parte, sentința penală apelată și în fond

rejudecând:

A menținut pedeapsa

principală de 10 ani închisoare aplicată inculpatului și pedeapsa complementară

a interzicerii pe timp de 10 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b),

d), e) C. pen.

A înlăturat aplicarea

dispozițiile art. 86

4

supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința

penală nr. 443 din 17 aprilie 2009 a Tribunalului București definitivă prin

Decizia penală nr. 1202 din 29 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

În baza art. 39 alin.

(1) C. pen. coroborat cu art. 34 C. pen., a contopit pedeapsa de 10 ani

aplicată prin prezenta, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința

penală nr. 443 din 17 aprilie 2009 a Tribunalului București definitivă prin

Decizia penală nr. 1202 din 29 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 10 ani

închisoare și conform art. 35 alin. (1) C. pen. a executat pedeapsa

complementară aplicată de 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a), b), d), e) C. pen. A făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b), d), e)

2008 - 26 septembrie 2008 și 6 martie 2012 la zi.

A anulat mandatul de

executare a pedepsei închisorii din data de 28 mai 2012 emis de Tribunalul

București, secția a II-a penală, în baza Sentinței penale nr. 265 din 10

aprilie 2012 definitivă prin nerecurare la data de 28 mai 2012, în ceea ce îl

privește pe inculpatul S.M.C.

A menținut celelalte

dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 379 pct.

1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații

C.A. și I.T. împotriva aceleiași sentințe penale. A dedus perioada prevenției

de la data de 06 martie 2012 la data de 29 octombrie 2012 pentru inculpatul

I.T.

În baza art. 383

alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 350 C. proc. pen. și art. 88

iar pentru inculpatul S.M.C. și perioada 7 iunie 2008 - 26 septembrie 2008. A

menținut starea de arest preventiv a inculpaților C.A. și S.M.C.

În baza art. 192

alin. (2), (4) C. proc. pen. au fost obligați inculpații apelanți I.T. și C.A.

la plata sumelor de 875 lei (I.T.) și 1200 lei (C.A.) cheltuieli judiciare

către stat, din care sumele de 75 de lei, reprezentând onorariul parțial pentru

apărătorul din oficiu al inculpatului I.T. și 300 de lei, reprezentând

onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpata C.A., se vor avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Onorariul

apărătorului din oficiu pentru inculpatul S.M.C., în cuantum de 300 de lei, s-a

avansat din fondul Ministerului Justiției, cheltuielile judiciare din apelul

acestui inculpat rămânând în sarcina statului conform art. 192 alin. (3) C.

proc. pen.

Împotriva deciziei

penale sus-menționată au declarat recursuri inculpații S.M.C., C.A. și I.T.,

invocându-se cazul de casare prev, de art. 385

9

pct. 17

2

decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de către inculpații

S.M.C., C.A. și I.T., cât și din prisma motivelor de casare ce se examinează

din oficiu, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate pentru

următoarele considerente.

Prioritar, având în

vedere data pronunțării deciziei atacate, Înalta Curte constată că sunt

aplicabile dispozițiile legii noi de procedură, astfel cum au fost modificate

prin Legea nr. 2/2013.

În cauză, se observă

că decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția I

penală, la data de 3 iulie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15

februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanțelor judecătorești, situație în care aceasta este supusă casării în

limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385

9

astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat, dispozițiile

tranzitorii cuprinse în art. 11 din lege - referitoare la aplicarea, în

continuare, a cazurilor de casare prevăzute de Codul de procedură penală

anterior modificării - vizând exclusiv cauzele penale aflate, la data intrării

în vigoare a acesteia, în curs de judecată în recurs sau în termenul de

declarare a recursului, ipoteza care, însă, nu se regăsește în speță.

Prin Legea nr. 2/2013

s-a realizat o limitare a devoluției recursului, în sensul că unele cazuri de

casare au fost abrogate - pct. 7 - 11, 17, 17

1

, 18 - 21, iar altele

au fost modificate substanțial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de

recurs prevăzut de pct. 17

2

al art. 385

9

intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea

de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului,

reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.

Potrivit art. 385

9

pct. 17

2

contrare legii sau când prin acestea s-a făcut o greșită aplicare a legii.

Încălcarea legii

materiale sau procesuale se poate realiza în trei modalități principale,

respectiv neaplicarea de către instanța de fond și/sau cea de apel a unei

prevederi legale care trebuia aplicată, aplicarea unei prevederi legale care nu

trebuia aplicată sau aplicarea greșită a dispoziției legale care trebuia

aplicată.

Ținând cont de

regulile stricte ce reglementează soluționarea recursului de către Înalta Curte

de Casație și Justiție prin invocarea art. 385

9

pct. 17

2

invocată în cadrul cazului de casare mai sus menționat, solicitarea formulată

de către inculpații S.M.C., C.A. și I.T. de reținere a unor circumstanțe

atenuante, de reindividualizare a pedepselor aplicate întrucât acesta presupune

o reapreciere a situației de fapt ceea ce nu se circumscriu cazului de casare

invocat.

Așadar, cu privire la

criticile referitoare la individualizarea sancțiunii în raport de criteriile de

individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. ori de nereținere a circumstanțelor

atenuante invocate de recurenții inculpați S.M.C., C.A. și I.T. - întrucât

pedepsele aplicate sunt într-un cuantum sporit, instanța constată că poate să

analizeze sancțiunile aplicate inculpaților, doar în ceea ce privește limitele,

respectiv dacă aceste sunt aplicate în alte limite decât cele prevăzute de

lege.

Abrogarea dispoziției

referitoare la posibilitatea de examinare a criteriilor de individualizare din

art. 72 C. pen. decurge din limitarea căii de atac a recursului la probleme de

drept.

De aceea, Înalta

Curte constată că pedepsele de câte 11 ani, respectiv de 10 ani aplicate

inculpaților S.M.C., C.A. și I.T. pentru comiterea infracțiunii de trafic de

droguri de mare risc, dar și modalitatea lor de executare sunt dispuse în

limitele prevăzute de dispozițiile legale, așa încât recursul nu poate fi admis

din acest punct de vedere.

În ceea ce privește

solicitarea formulată de către inculpatul I.T., de achitare a sa, așa cum s-a

precizat mai sus, potrivit art. 385

9

pct. 17

2

pen., hotărârile sunt supuse casării când sunt contrare legii sau când prin

acestea s-a făcut o greșită aplicare a legii.

Or, ținând cont de

regulile stricte ce reglementează soluționarea recursului, Înalta Curte nu are

posibilitatea de a examina această critică invocată în cadrul cazului de casare

sus-menționat, deoarece solicitarea inculpatului I.T. de a fi achitat presupune

o reapreciere a situației de fapt, dar și a modalității de apreciere a

probelor, ceea ce nu se circumscrie cazului de casare invocat. Mai mult, odată

cu intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, a fost abrogat art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen., ce oferea posibilitatea instanței de recurs de a

reaprecia faptele.

Pentru aceste

considerente, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

Înalta Curte va respinge ca fiind nefondate recursurile declarate de inculpații

S.M.C., C.A. și I.T. împotriva Deciziei penale nr. 181/A din data de 3 iulie

2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

Va deduce din

cuantumul pedepsei aplicate inculpaților S.M.C. și C.A. durata reținerii și

arestării preventive de la 07 iunie 2008 la 26 septembrie 2008 și de la 6

martie 2012 la 30 ianuarie 2014 pentru inculpatul S.M.C., respectiv de la 6

martie 2012 la 30 ianuarie 2014 pentru inculpata C.A.

Va obliga recurenții

inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații S.M.C., C.A. și I.T. împotriva

Deciziei penale nr. 181/A din data de 3 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția I penală.

Deduce din cuantumul

pedepsei aplicate inculpaților S.M.C. și C.A. durata reținerii și arestării

preventive de la 07 iunie 2008 la 26 septembrie 2008 și de la 6 martie 2012 la

30 ianuarie 2014 pentru inculpatul S.M.C., respectiv de la 6 martie 2012 la 30

ianuarie 2014 pentru inculpata C.A.

Obligă recurenții

inculpați la plata sumei de câte 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de câte 400 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorilor

desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 30 ianuarie 2014.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-03-28
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1217/2013
starea preventivă și trimiterea în judecată, fiind îndeplinite cumulativ și condițiile impuse de art. 148 lit. f) C. proc. pen., în raport de care în temeiul art. 300 2 rap. la art. 160 b C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpat
ÎCCJ 2014-05-28
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1822/2014
Asupra contestației la executare de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 73 din 1 februarie 2011 a Tribunalului București, secția a II-a penală, s-a hotărât condamnarea inculpatului C.N. la: - 1
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 264/2014
pentru următoarele perioade: de la 09 septembrie 2010 la 16 septembrie 2010, de la 20 aprilie 2011 la 21 aprilie 2011, de la 29 aprilie 2011 la 16 iunie 2011 și de la 21 iunie 2012 la zi, constatând că inculpatul V.S.O. era arestat în cauză
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2283/2013
. În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. c) C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a) și b) C. pen. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută măsura are
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2986/2014
tă măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, dispusă prin Decizia penală nr. 41/R din 14 ianuarie 2008, Dosar nr. 254/2/2008 al Curții de Apel București, secția I penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii. VIII. În temeiul d
Sursă