ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1869/2015

Asupra conflictului negativ de competență,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

București

, secția a III-

a civilă,

sub nr. 24874/3/2014,

reclamanții V.C., P.M.M.

și S.E. au solicitat anularea Deciziei nr. 1069 din 24 aprilie 2014, emisă de

Comisia Naționala pentru Compensarea Imobilelor, prin care a fost invalidată

măsura acordării de despăgubiri, stabilită prin Hotărârea Comisiei Județene

Gorj nr. 3060 din 25 februarie 2002, de validare a propunerii Comisiei Locale Țicleni,

privind înscrierea suprafeței de 0,65 ha reconstituită solicitantei V.I., în anexa

nr. 39 la Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1172/2001; validarea Hotărârii

Comisiei Județene Gorj nr. 3060 din 25 februarie 2002 cu privire la solicitanta

V.I., autoarea reclamanților; în principal, acordarea de măsuri reparatorii

pentru imobilul teren în suprafața de 0,65 ha, situat în intravilanul orașului Țicleni,

ocupat cu diverse obiective, conform art. 35 alin. (3) din Legea nr 165/2013. În

secundar, obligarea pârâtei Ia emiterea titlului de despăgubiri, respectiv a

deciziei de compensare prin puncte pentru imobilul teren în suprafața de 0,65

ha, situat in intravilanul orașului Țicleni.

În

motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin Hotărârea nr. 3060 din 25

februarie 2002, emisă de Comisia Județeană Gorj, a fost validată propunerea

Comisiei Locale Țicleni de acordare de despăgubiri pentru terenul situat in

intravilanul orașului Țicleni, în suprafața de 0,65 ha, pe numele solicitantei V.I.,

hotărâre ce, împreuna cu actele doveditoare au fost transmise ulterior către

Autoritatea "Naționala pentru Restituirea Proprietăților, formându-se

astfel Dosarul nr. 5845/FFCC/2007.

Prin

Decizia nr. 1069 din 24 iunie 2014 s-a invalidat măsura acordării de

despăgubiri pentru suprafața de 6500 m.p., decizie pe care o considera nelegala

și a cărei anulare o solicita.

În drept, au

fost invocate dispozițiile Legii nr. 165/2013 și ale Legii nr. 554/2004.

Prin Sentința

civilă nr. 63 din 16 ianuarie 2015, Tribunalul București, secția a III-a civilă,

a admis excepția de necompetență

teritorială, și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea

Tribunalului Gorj.

Tribunalul a

constatat că obiectul cauzei constă în contestație împotriva deciziei de

invalidare emisă de Comisia Națională pentru Compensarea imobilelor, cu

referire la un teren în privința căruia s-a emis de către Comisia locală pentru

stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Țicleni

propunere de despăgubiri, teren situat în localitatea respectivă și în județul

Gorj, așadar în circumscripția Tribunalului Gorj, In raza căruia se află entitatea

învestită cu cererea de acordare de masuri reparatorii pentru imobilul teren in

suprafața de 0,65 ha, în baza Legii nr. 18/1991.

Totodată, s-a

reținut că textul art. 35 din Legea nr. 165/2013 se referă la soluționarea pe

fond a notificărilor formulate în baza Legii nr. 10/2001 de către entitățile

învestite, a dosarelor deja înregistrate pe rolul Comisiei Centrale pentru

Stabilirea Despăgubirilor, care se trimit la Comisia Națională pentru

Compensarea Imobilelor și a dosarelor înregistrate la Comisia Națională pentru

Compensarea Imobilelor, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

În consecință,

Tribunalul a apreciat că art. 35 face trimitere expresă la competența

tribunalului în circumscripția căruia se află sediul entității învestite ori

care a fost învestită cu soluționarea, pe fond, a cererilor de restituire în

baza Legii nr. 18/1991, ori a notificărilor formulate în baza Legii nr. 10/2001.

Consideră

că intenția legiuitorului nu a fost aceea de a stabili competența Tribunalului

București pentru cererile care vizează chiar fondul raportului juridic având ca

obiect reconstituirea dreptului de proprietate, motiv pentru care, tribunalul

competent a soluționa contestația vizând decizia de invalidare emisă de Comisia

Națională pentru Compensarea Imobilelor, conform art. 34 și raportat la art. 35

din Legea nr. 165/2013, este tribunalul în circumscripția căruia se află

entitatea care a soluționat cererea de restituire a terenului, anume Tribunalul

Gorj.

Prin Sentința civilă nr. 186 din 15

iunie 2015, Tribunalul Gorj,

secția 1 civilă, în baza

art.

131 raportat la art. 132 alin J C. proc. civ.

a admis excepția necompetenței teritoriale de soluționare

a cauzei invocată atât de reclamanți, cât și de către pârâți și, constatând

ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu cauza și a

înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea

conflictului.

Tribunalul

a reținut că, potrivit art. 35 din Legea nr. 165/2013, deciziile emise în

temeiul art. 33 și art. 34 din aceeași lege, pot fi atacate de persoana care se

consideră îndreptățită la Secția Civilă a Tribunalului în a cărui

circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la

comunicare, iar dispoziția respectivă instituie o normă de competență

teritorială absolută ce conferă tribunalului în a cărui circumscripție se află

sediul entității care a emis actul competența de soluționare a contestațiilor

împotriva deciziilor emise de aceasta.

Noțiunea

de entitate investită de lege este explicitată de Legea nr. 165/2013 la art. 3,

iar la lit. g) este prevăzută Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor

înființată potrivit legii.

În

cauză, Decizia de invalidare nr. 1069 din 24 aprilie 2014 contestată de

reclamanți a fost emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor,

potrivit art. 3 pct. 4 lit. g) din Legea nr. 165/2013, această instituție având

calitatea de entitate investită de lege.

Prin urmare,

potrivit art. 35 alin, (1) din Legea nr. 165/2013, competența de soluționare

este a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul acestei entități,

respectiv Tribunalul Municipiului București.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în

baza art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte reține următoarele:

Se reține că

norma de competență, aplicabila raportului juridic litigios este Legea nr. 165/2013

ce conține dispoziții speciale, derogatorii de la dreptul comun, referitoare la

competența teritorială a instanțelor învestite cu soluționarea deciziilor emise

de entitățile, astfel cum acestea sunt definite prin art. 3 din același act

normativ.

Astfel,

potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (1) „Deciziile emise cu respectarea

prevederile art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră

îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află

sediul entității, în termen e 30 de zile de la data comunicării”.

Dispozițiile

legale sus-menționate instituie o normă de competență teritorială absolută, ce

conferă tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității

învestite de lege competența de soluționare a contestației formulate împotriva

deciziilor emise de aceasta.

Noțiunea

de entitate învestită de lege este explicitată la art. 3 alin (1) pct. 4 din

Legea nr. 165/2013, în sensul că au această semnificație următoarele structuri

cu atribuții în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv și de

stabilire a măsurilor reparatorii:

a) unitatea

deținătoare, în înțelesul H.G. nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al

unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie

1989, cu modificările și completările ulterioare, al O.U.G. nr. 94/2000,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al O.U.G. nr.

83/1999, republicată;

b) entitatea

învestită cu soluționarea notificării, în înțelesul HG nr. 250/2007, cu

modificările și completările ulterioare;

c) comisia

locală de fond funciar, comisiile comunale, orășenești și municipale,

constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și

completările ulterioare;

d) comisia

județeană de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului

București, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu

modificările și completările ulterioare;

e) Comisia

specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor

religioase și comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din

România;

f) Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților, organ de specialitate al

administrației publice centrale, cu personalitate juridică;

g) Comisia

Națională pentru Compensarea Imobilelor, înființată potrivit legii.

Prin cererea

de chemare în judecată, reclamanții au contestat Decizia de invalidare nr. 1069

din 24 aprilie 2014, emisă de Comisia Naționala pentru Compensarea Imobilelor,

acțiunea fiind întemeiata pe dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013,

privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau

prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului

comunist în România.

Întrucât, în

cauză, decizia de invalidare contestată de reclamanți a fost emisă de Comisia

Națională pentru Compensarea Imobilelor, în aplicarea dispozițiilor art. 3 pct.

4 lit. g) din Legea nr. 165/2013, această instituție are calitatea de entitate

învestită de lege, astfel încât, conform art. 35 alin. (1) din același act

normativ, competența de soluționare a cauzei revine tribunalului în a cărui

circumscripție se află sediul acestei entități.

Cum sediul

Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor se află în București, sector

1, respectiv în raza teritoriala a Tribunalului București, competența de

soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea acestei instanțe.

În consecință,

Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea tribunalului

în circumscripția căreia se află sediul Comisia Națională pentru Compensarea

Imobilelor, respectiv Tribunalul București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

în favoarea Tribunalului București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

24 septembrie 2015.