ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3571/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3571/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului
de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 50/CA/2012-P.I.
din 14 februarie 2012 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC Z.O. SA, în
contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu și, în consecință și
a anularea deciziei de impunere din 17 martie 2011 și a deciziei din 16 mai 2011
emise de Administrația Fondului pentru Mediu, Direcția Venituri.
Împotriva acestei
sentințe, reclamant Administrația Fondului pentru Mediu a formulat recurs, criticând
sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Examinând cu prioritate
excepția tardivității prezentului recurs, invocată din oficiu, Înalta Curte constată
că aceasta este întemeiată și urmează a o admite, cu consecința respingerii recursului
ca tardiv formulat, fiind de prisos analizarea motivelor de recurs.
Potrivit prevederilor
art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „hotărârea pronunțată în primă instanță
poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la pronunțare ori de la comunicare”.
În conformitate
cu dispozițiile prevăzute de art. 103 alin. (1) C. proc. civ. neexercitarea oricărei
căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage
decăderea, afară de cazul în care legea dispune altfel sau când partea dovedește
că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Analizând actele
și lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat faptul că sentința a fost comunicată
la data de 9 martie 2012, iar cererea de recurs a fost înregistrată la instanța
de fond la data de 14 martie 2013, cu depășirea termenului de 15 zile de comunicare,
prevăzut de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Văzând dispozițiile
art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 raportate la art. 101 și art. 102 C. proc.
civ., care prevăd termenul de 15 zile de la comunicare pentru recurs, precum și
modalitatea de calcul a termenului, s-a constatat faptul că cererea de recurs a
fost depusă cu nerespectarea dispozițiilor imperative ale legii.
Cum, în cauză
nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către
instanță, Înalta Curte, în raport de cele mai sus reținute, în temeiul art. 137
C. proc. civ. cu referire la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va admite
excepția tardivității recursului și va respinge recursul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Administrația Fondului pentru Mediu împotriva sentinței nr. 50/CA/2012-P.I.
din 14 februarie 2012 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 2 octombrie 2014.