ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2148/2015

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 26 martie 2015, sub

nr. 1.249/1/2015, reclamantul L.I., prin reprezentant legal S.A.P.

"F.L.", a chemat în judecată pe pârâta A.N.P.C., solicitând instanței

ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea în parte a Ordinului

nr. 385 din 30 septembrie 2014 emis de pârâtă.

Reclamantul arată că

este membru de sindicat și deține calitatea de funcționar public, ocupând

funcția de execuție de Comisar II superior în cadrul instituției C.R.P.C.R.S.V.O.

Craiova - Serviciul Județean Gorj, instituție publică subordonată pârâtei

A.N.P.C.

Prin Decizia din 1

octombrie 2014 emisă de instituția angajatoare, în aplicarea prevederilor

ordinului contestat, s-a dispus încetarea raportului său de serviciu prin

eliberarea din funcția publică, începând cu data de 1 octombrie 2014.

În temeiul art. 28

din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, reclamantul a solicitat

organizației să îl reprezinte în justiție în vederea anulării actului

administrativ contestat.

Pe cale de

consecință, a formulat plângere prealabilă atât cu privire la decizia de

eliberare din funcția publică, cât și cu privire la Ordinul A.N.P.C. nr.

385/2014, în temeiul căruia a fost emisă decizia, demers la care pârâta

A.N.P.C. nu a răspuns favorabil.

Reclamantul, în nume

propriu, în calitate de persoană vătămată invocă dispozițiile art. 1 alin. (1)

și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și susține că ordinul contestat a

fost emis prin încălcarea legii, respectiv a normelor de drept procedural și a

normelor de drept material.

Se arată că pârâta

A.N.P.C. i-a încălcat dreptul la apărare și dreptul de a fi informat în

prealabil, prin reprezentant legal, cu privire la măsurile care îl vizează.

În acest sens, se

menționează că, prin Adresa din 4 septembrie 2014, pârâta A.N.P.C. a comunicat

reprezentantului legal al reclamantului că "statele de funcții ale

A.N.P.C. și C.R.P.C. sunt informații exceptate de la comunicare", în

raport cu prevederile Legii nr. 544/2001. Însă, din economia prevederilor art.

12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001, rezultă, în mod neechivoc, faptul

că statele de funcții nu sunt informații exceptate de la accesul liber. Mai

mult, dacă aceste informații sunt solicitate de sindicate în scopul promovării

intereselor și apărării drepturilor salariaților, în strictă legătură cu

interesele acestora și în relația lor directă cu angajatorul,

confidențialitatea salariilor nu poate fi opusă sindicatelor, conform art. 163

alin. (2) C. muncii, republicat, coroborat cu art. 117 din Legea nr. 188/1999,

republicată, în măsura în care nu contravin legislației specifice privind

funcționarii publici.

Ca angajator,

potrivit prevederilor C. muncii raportate la art. 117 din Legea nr. 188/1999,

republicată, pârâta și-a încălcat obligația pe care o avea în raport cu

salariații și organizațiile legal constituite ale acestora - de informare și

consultare reciprocă, în condițiile art. 8 alin. (2) C. muncii, salariații

având dreptul la informare și consultare, conform art. 39 alin. (1) lit. h) C.

muncii.

Pârâta avea, potrivit

legii, obligația de a consulta sindicatele reprezentative în privința

deciziilor susceptibile să afecteze substanțial drepturile și interesele

salariaților, conform art. 30 alin. (2) lit. e) C. muncii, obligație pe care a

încălcat-o cu ocazia emiterii ordinului contestat.

Aceste aspecte fac

evidentă atitudinea și conduita pârâtei, de a uza de instrumente prin care să

încalce drepturile funcționarilor publici din subordine, astfel încât aceștia

să nu fie informați în prealabil și să nu se poată apăra de măsurile care-i vor

afecta, ridicând serioase întrebări asupra bunei-credințe a pârâtei în emiterea

ordinului contestat.

La emiterea actelor

care îi vizează direct pe funcționarii publici din cadrul A.N.P.C. și

instituțiilor subordonate, cu care reclamantul are încheiat un raport de

serviciu, au fost încălcate prevederile legale referitoare la întocmirea

planului anual de ocupare a funcțiilor publice, organigramelor și statelor de

funcții.

Prin Legea nr.

52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată,

au fost stabilite regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea

transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice

centrale, în raporturile stabilite între acestea și cetățeni sau asociațiile

legal constituite ale acestora, cum este organizația noastră.

Niciunul dintre

principiile care stau la baza legii transparenței decizionale (informarea în

prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public ce

urma să fie dezbătute de pârâtă, precum și asupra proiectului Ordinului

contestat; consultarea salariaților din subordine și a organizațiilor sindicale

legal constituite ale acestora, la inițiativa autorității pârâte, în procesul

de elaborare a proiectului ordinului contestat; participarea activă a

cetățenilor în procesul de elaborare a proiectului de act normativ) nu a fost

respectat de A.N.P.C. la întocmirea planului anual de ocupare a funcțiilor

publice, organigramelor și statelor de funcții care vizează funcționarii

publici din subordinea instituției, inclusiv reclamantul.

Mai mult, prin art. 3

din Ordinul nr. 445/2009 privind informațiile de interes public ce pot fi

comunicate și informațiile exceptate de la comunicare la nivelul A.N.P.C., a

fost aprobată Lista informațiilor exceptate de la comunicare, prevăzută în

anexa nr. 3 la ordin, în cadrul căreia, la pct. 21, se prevede că, "pentru

respectarea principiului confidențialității", statele de funcții, de

personal, de salarii și fișele postului fac parte din lista informațiilor

exceptate de la comunicare, încălcând flagrant litera legii și spiritul

transparenței prevăzute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.

În aceste condiții,

de totală lipsă de transparență, pârâta a emis și ordinele nr. 385/2014 și nr.

386/2014, prin care aprobă organigrama și statele de funcții ale autorității și

instituțiilor subordonate, acte care reprezintă temeiul legal al emiterii

deciziei prin care reclamantul a fost eliberat din funcția publică deținută.

Susține reclamantul

că pârâta a avut o conduită de rea-credință generată de faptul că a fost lider

național la nivel A.N.P.C. și lider la nivelul instituției din județul Gorj și

a fost reintegrat în funcția publică din care fusese eliberat, prin Hotărâre

judecătorească (Sentința nr. 1.636 din 8 iulie 2011 a Tribunalului Gorj,

definitivă și irevocabilă prin Decizia Curții de Apel Craiova nr. 3.758 din 22

noiembrie 2011).

Executarea hotărârii

judecătorești de reintegrare în funcție nu s-a făcut de bună-voie, fiind necesară

promovarea unei acțiuni în justiție pentru aplicarea sancțiunii prevăzute de

art. 24 din Legea nr. 554/2004, care a făcut obiectul dosarului nr.

830/95/2011, precum și o sesizare către C.C.R. împotriva celor două instituții

publice (A.N.P.C. și C.J.P.C. Gorj) care îi acordau salariul lunar fără să

presteze vreo activitate și refuzând, în mod nejustificat, reintegrarea lui în

funcție. Sesizarea C.C.R. a generat controale ale acestei instituții cu privire

la activitatea bugetară a A.N.P.C. și C.J.P.C. Gorj, demonstrând reaua-voință a

acestor instituții față de reclamant, care dorea să se reîntoarcă la serviciu.

Prin actul

administrativ contestat în prezenta cauză se reia practic demersul instituției

pârâte anulat irevocabil de instanțele de judecată în încercarea de a scăpa de

un salariat, membru de sindicat, fost lider sindical la nivel național.

Reclamantul invocă

faptul că este o persoană cu notorietate și bună reputație în județul Gorj,

după ce timp de 10 ani, între anii 1990 și 2000, a condus municipiul Rovinari,

în calitate de primar ales, iar măsurile adoptate de A.N.P.C. și structura

județeană/regională au rolul evident de a-l compromite.

În drept, reclamantul

invocă prevederile art. 30 C. proc. civ. din 2010, ale art. 1 și art. 8 din

Legea nr. 554/2004, ale Legii nr. 188/1999, republicată, și ale art. 28 din

Legea dialogului social nr. 62/2011.

Înaltei Curți

La termenul de

judecată de astăzi, 25 mai 2015, Înalta Curte a rămas în pronunțare, în temeiul

art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) C. proc. civ., cu privire la

competența materială și teritorială de judecare a pricinii.

Se constată că

demersul judiciar al reclamantului vizează raportul său de serviciu, în

calitate de funcționar public - Comisar II superior în cadrul instituției

C.R.P.C.R.S.V.O. Craiova - Serviciul Județean Gorj, instituție publică aflată

în subordinea pârâtei A.N.P.C.

Față de obiectul

cererii de chemare în judecată, Înalta Curte reține că litigiul se circumscrie

prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statul funcționarilor

publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform

cărora:

"Art. 109 -

Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de

competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu

excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența

altor instanțe."

Potrivit

dispozițiilor cu caracter special ale art. 109 din Legea nr. 188/1999,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, litigiul este de

competența materială a secției de contencios administrativ și fiscal a

tribunalului.

În ceea ce privește

competența teritorială, sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) din Legea

nr. 554/2004, în considerarea cărora Înalta Curte reține că revine instanței de

la domiciliul reclamantului competența de soluționare a cauzei.

Pentru considerentele

arătate și întrucât, conform mențiunilor din cererea de chemare în judecată,

reclamantul are domiciliul în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, în temeiul

art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ. raportat la art.

109 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, coroborat cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu

modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va trimite cererea de

chemare în judecată, spre competentă soluționare, la Tribunalul Gorj, secția de

contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite cererea de

chemare în judecată formulată de L.I., prin reprezentant legal S.A.P.

"F.L.", în contradictoriu cu pârâta A.N.P.C., spre competentă

soluționare, la Tribunalul Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 25 mai 2015.

Procesat de GGC - N