ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2148/2015

1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 26 martie 2015, sub nr. 1.249/1/2015, reclamantul L.I., prin reprezentant legal S.A.P. "F.L.", a chemat în judecată pe pârâta A.N.P.C., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea în parte a Ordinului nr. 385 din 30 septembrie 2014 emis de pârâtă. Reclamantul arată că este membru de sindicat și deține calitatea de funcționar public, ocupând funcția de execuție de Comisar II superior în cadrul instituției C.R.P.C.R.S.V.O. Craiova - Serviciul Județean Gorj, instituție publică subordonată pârâtei A.N.P.C.

Prin Decizia din 1 octombrie 2014 emisă de instituția angajatoare, în aplicarea prevederilor ordinului contestat, s-a dispus încetarea raportului său de serviciu prin eliberarea din funcția publică, începând cu data de 1 octombrie 2014. În temeiul art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, reclamantul a solicitat organizației să îl reprezinte în justiție în vederea anulării actului administrativ contestat. Pe cale de consecință, a formulat plângere prealabilă atât cu privire la decizia de eliberare din funcția publică, cât și cu privire la Ordinul A.N.P.C. nr. 385/2014, în temeiul căruia a fost emisă decizia, demers la care pârâta A.N.P.C. nu a răspuns favorabil. Reclamantul, în nume propriu, în calitate de persoană vătămată invocă dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și susține că ordinul contestat a fost emis prin încălcarea legii, respectiv a normelor de drept procedural și a normelor de drept material.

Se arată că pârâta A.N.P.C. i-a încălcat dreptul la apărare și dreptul de a fi informat în prealabil, prin reprezentant legal, cu privire la măsurile care îl vizează. În acest sens, se menționează că, prin Adresa din 4 septembrie 2014, pârâta A.N.P.C. a comunicat reprezentantului legal al reclamantului că "statele de funcții ale A.N.P.C. și C.R.P.C. sunt informații exceptate de la comunicare", în raport cu prevederile Legii nr. 544/2001. Însă, din economia prevederilor art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001, rezultă, în mod neechivoc, faptul că statele de funcții nu sunt informații exceptate de la accesul liber.

Mai mult, dacă aceste informații sunt solicitate de sindicate în scopul promovării intereselor și apărării drepturilor salariaților, în strictă legătură cu interesele acestora și în relația lor directă cu angajatorul, confidențialitatea salariilor nu poate fi opusă sindicatelor, conform art. 163 alin. (2) C. muncii, republicat, coroborat cu art. 117 din Legea nr. 188/1999, republicată, în măsura în care nu contravin legislației specifice privind funcționarii publici. Ca angajator, potrivit prevederilor C. muncii raportate la art. 117 din Legea nr. 188/1999, republicată, pârâta și-a încălcat obligația pe care o avea în raport cu salariații și organizațiile legal constituite ale acestora - de informare și consultare reciprocă, în condițiile art. 8 alin. (2) C. muncii, salariații având dreptul la informare și consultare, conform art. 39 alin. (1) lit. h) C. muncii.

Pârâta avea, potrivit legii, obligația de a consulta sindicatele reprezentative în privința deciziilor susceptibile să afecteze substanțial drepturile și interesele salariaților, conform art. 30 alin. (2) lit. e) C. muncii, obligație pe care a încălcat-o cu ocazia emiterii ordinului contestat. Aceste aspecte fac evidentă atitudinea și conduita pârâtei, de a uza de instrumente prin care să încalce drepturile funcționarilor publici din subordine, astfel încât aceștia să nu fie informați în prealabil și să nu se poată apăra de măsurile care-i vor afecta, ridicând serioase întrebări asupra bunei-credințe a pârâtei în emiterea ordinului contestat. La emiterea actelor care îi vizează direct pe funcționarii publici din cadrul A.N.P.C.

și instituțiilor subordonate, cu care reclamantul are încheiat un raport de serviciu, au fost încălcate prevederile legale referitoare la întocmirea planului anual de ocupare a funcțiilor publice, organigramelor și statelor de funcții. Prin Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, au fost stabilite regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice centrale, în raporturile stabilite între acestea și cetățeni sau asociațiile legal constituite ale acestora, cum este organizația noastră.

Niciunul dintre principiile care stau la baza legii transparenței decizionale (informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public ce urma să fie dezbătute de pârâtă, precum și asupra proiectului Ordinului contestat; consultarea salariaților din subordine și a organizațiilor sindicale legal constituite ale acestora, la inițiativa autorității pârâte, în procesul de elaborare a proiectului ordinului contestat; participarea activă a cetățenilor în procesul de elaborare a proiectului de act normativ) nu a fost respectat de A.N.P.C. la întocmirea planului anual de ocupare a funcțiilor publice, organigramelor și statelor de funcții care vizează funcționarii publici din subordinea instituției, inclusiv reclamantul.

Mai mult, prin art. 3 din Ordinul nr. 445/2009 privind informațiile de interes public ce pot fi comunicate și informațiile exceptate de la comunicare la nivelul A.N.P.C., a fost aprobată Lista informațiilor exceptate de la comunicare, prevăzută în anexa nr. 3 la ordin, în cadrul căreia, la pct. 21, se prevede că, "pentru respectarea principiului confidențialității", statele de funcții, de personal, de salarii și fișele postului fac parte din lista informațiilor exceptate de la comunicare, încălcând flagrant litera legii și spiritul transparenței prevăzute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001. În aceste condiții, de totală lipsă de transparență, pârâta a emis și ordinele nr. 385/2014 și nr. 386/2014, prin care aprobă organigrama și statele de funcții ale autorității și instituțiilor subordonate, acte care reprezintă temeiul legal al emiterii deciziei prin care reclamantul a fost eliberat din funcția publică deținută.

Susține reclamantul că pârâta a avut o conduită de rea-credință generată de faptul că a fost lider național la nivel A.N.P.C. și lider la nivelul instituției din județul Gorj și a fost reintegrat în funcția publică din care fusese eliberat, prin Hotărâre judecătorească (Sentința nr. 1.636 din 8 iulie 2011 a Tribunalului Gorj, definitivă și irevocabilă prin Decizia Curții de Apel Craiova nr. 3.758 din 22 noiembrie 2011). Executarea hotărârii judecătorești de reintegrare în funcție nu s-a făcut de bună-voie, fiind necesară promovarea unei acțiuni în justiție pentru aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004, care a făcut obiectul dosarului nr. 830/95/2011, precum și o sesizare către C.C.R.

împotriva celor două instituții publice (A.N.P.C. și C.J.P.C. Gorj) care îi acordau salariul lunar fără să presteze vreo activitate și refuzând, în mod nejustificat, reintegrarea lui în funcție. Sesizarea C.C.R. a generat controale ale acestei instituții cu privire la activitatea bugetară a A.N.P.C. și C.J.P.C. Gorj, demonstrând reaua-voință a acestor instituții față de reclamant, care dorea să se reîntoarcă la serviciu. Prin actul administrativ contestat în prezenta cauză se reia practic demersul instituției pârâte anulat irevocabil de instanțele de judecată în încercarea de a scăpa de un salariat, membru de sindicat, fost lider sindical la nivel național. Reclamantul invocă faptul că este o persoană cu notorietate și bună reputație în județul Gorj, după ce timp de 10 ani, între anii 1990 și 2000, a condus municipiul Rovinari, în calitate de primar ales, iar măsurile adoptate de A.N.P.C.

și structura județeană/regională au rolul evident de a-l compromite. În drept, reclamantul invocă prevederile art. 30 C. proc. civ. din 2010, ale art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004, ale Legii nr. 188/1999, republicată, și ale art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011. 2. Considerentele Înaltei Curți La termenul de judecată de astăzi, 25 mai 2015, Înalta Curte a rămas în pronunțare, în temeiul art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) C. proc. civ., cu privire la competența materială și teritorială de judecare a pricinii. Se constată că demersul judiciar al reclamantului vizează raportul său de serviciu, în calitate de funcționar public - Comisar II superior în cadrul instituției C.R.P.C.R.S.V.O.

Craiova - Serviciul Județean Gorj, instituție publică aflată în subordinea pârâtei A.N.P.C. Față de obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte reține că litigiul se circumscrie prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora: "Art. 109 - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe." Potrivit dispozițiilor cu caracter special ale art. 109 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, litigiul este de competența materială a secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.

În ceea ce privește competența teritorială, sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în considerarea cărora Înalta Curte reține că revine instanței de la domiciliul reclamantului competența de soluționare a cauzei. Pentru considerentele arătate și întrucât, conform mențiunilor din cererea de chemare în judecată, reclamantul are domiciliul în municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, în temeiul art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ. raportat la art. 109 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va trimite cererea de chemare în judecată, spre competentă soluționare, la Tribunalul Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Trimite cererea de chemare în judecată formulată de L.I., prin reprezentant legal S.A.P. "F.L.", în contradictoriu cu pârâta A.N.P.C., spre competentă soluționare, la Tribunalul Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2015. Procesat de GGC - N