ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 689/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 689/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Deliberând asupra
recursurilor de față,
În baza actelor și
lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința
penală nr. 634F din data de 17 decembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1270/122/2012,
Tribunalul Giurgiu,
în
baza art. 296
1
alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 și art. 320
1
C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul N.I., la o pedeapsă de 1 (un) an
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului
fiscal a mai mult de 10.000 de țigarete.
În baza art. 71
C. pen., a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisori
exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.,
pedeapsă accesorie.
În baza art. 270
alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 320
1
C. proc. pen., a
condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de contrabandă și 2(doi) ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară.
În baza art. 71
C. pen., a interzis inculpatului pe durata executări pedepsei închisori
exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.,
pedeapsă accesorie.
În baza art. 33
lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea
mai grea de 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pedeapsă complementară.
În baza art. 71
C. pen., a interzis inculpatului pe durata executări pedepsei închisorii
exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.,
pedeapsă accesorie.
În baza art. 81-82
C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului N.I.
pe o durată de 4 (patru) ani termen de încercare.
În baza art. 71
alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii, constând în
interzicerea inculpatului N.I. a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza
a II-a, b) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei
închisorii.
În baza art. 88
C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 ore
de la 03 noiembrie 2011 la 04 noiembrie 2011.
A atras
atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
În baza art.
296
1
alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 și art. 320
1
C. proc. pen., a condamnat pe inculpații A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A., la
câte o pedeapsă del (un) an închisoare fiecare pentru săvârșirea infracțiunii
de deținere în afara antrepozitului fiscal a mai mult de 10.000 de țigarete.
În baza art.
71 C. pen., a interzis inculpaților pe durata executării pedepsei închisorii
exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.,
pedeapsă accesorie.
În baza art.
270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 320
1
C. proc. pen., a
condamnat pe aceeași inculpați la câte o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare
fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă și 2 (doi ) ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.,
pedeapsă complementară, pentru fiecare inculpat.
În baza art.
71 C. pen., a interzis inculpaților pe durata executări pedepsei închisorii
drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă
accesorie.
În baza art. 9
lit. a) din Legea nr. 241/2005 și art. 320
1
C. proc. pen., a
condamnat pe aceeași inculpați la câte o pedeapsă de 2 (doi) ani fiecare pentru
săvârșirea infracțiunii de evaziune și 2(doi) ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară,
pentru fiecare inculpat.
În baza art. 71
C. pen., a interzis inculpaților pe durata executării pedepsei închisorii
exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.,
pedeapsă accesorie.
În baza art. 33
lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpații să execute pedeapsa cea
mai grea de câte 2 (doi) ani închisoare fiecare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară,
pentru fiecare inculpat.
În baza art. 71
C. pen., a interzis inculpaților pe durata executării pedepsei închisorii
drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă
accesorie.
În baza art. 81-82
C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepselor aplicate inculpaților A.S.L.,
B.A.R., R.M.P. și B.A., pe o durată de câte 4 (patru) ani fiecare termen de
încercare.
A atras
atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea
suspendării condiționate.
În baza art. 71
alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în
interzicerea inculpaților a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a
II-a, b) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei
închisorii.
În baza art.
88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților, A.S.L. și B.A.R. durata
reținerii de 24 ore de la 04 noiembrie 2011 la 05 noiembrie 2011.
În baza art.
88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților, R.M.P. și B.A., durata
reținerii de 24 ore de la 07 noiembrie 2011 la 08 noiembrie 2011.
A
respins acțiunea civilă formulată de partea civilă M.F.P. - A.N.A.F. D.G.F.P. a
Județului Giurgiu ca nefondată.
În baza art.
118 lit. f) C. pen., a confiscat de la inculpatul N.I. în folosul statului
cantitatea de 9.600 (nouămiișașesute) pachete de țigări netimbrate a 20 în
fiecare pachet, depuse la Camera de Corpuri delicte a I.P.J. Giurgiu, conform
dovezii din 12 decembrie 2011 și ridicate în baza procesului verbal din 12
decembrie 2011.
În baza art.
13 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, a dispus comunicarea către O.N.R.C. a unei
copii a dispozitivului prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă a
acesteia.
În baza art.
191 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpații la plata a câte 400 lei
fiecare reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (1000 lei în cursul
urmăririi penale).
Pentru a
pronunța această hotărâre, Tribunalul a constatat că prin rechizitoriul nr. 1100/P/2011
al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, s-a dispus trimiterea în
judecată, în stare de libertate, a inculpaților N.I. pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 296
1
alin. (1) lit. e)
din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art.
33 lit. a) C. pen., A.S.L. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și
pedepsite de art. 296
l
alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art.
270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu
aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., B.A.R. pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute și pedepsite de art. 296
1
alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003,
art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005
cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., R.M.P. pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute și pedepsite de art. 296
1
alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003,
art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005
cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și B.A. pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute și pedepsite de art. 296
1
alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003,
art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005
cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Din
cuprinsul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale s-a
reținut următoarea situație de fapt.
În urma
cercetărilor efectuate s-a stabilit că, pentru a face rost de bani, inculpații A.S.L.,
B.A.R., B.A. și R.M.P., s-au hotărât să cumpere țigări netimbrate din Bulgaria
pe care apoi să le comercializeze în mun. Giurgiu, iar banii obținuți să-i
împartă în mod egal.
În seara
zilei de 02 noiembrie 2011, inculpații A.S.L. și R.M.P. s-au deplasat în
Bulgaria, în orașul Ruse, cu autoturismul (proprietatea lui P.V.F., cumnatul
inculpatului A.S.L.).
În zona
complexului comercial „B." din orașul Ruse - Bulgaria cei doi inculpați
s-au întâlnit cu un cetățean bulgar de la care au cumpărat 960 de cartușe de
țigări contra sumei de 7.200 de euro. Țigările au fost încărcate în
autoturismul ce a fost lăsat de cei doi inculpați într-un garaj ce aparținea
cetățeanului bulgar, până a doua zi.
După
efectuarea tranzacției A.S.L. și R.M.P. s-au întors în mun. Giurgiu și s-au
întâlnit cu inculpații B.A.R. și B.A. cu care au discutat despre modalitatea în
care urmau a introduce țigările în țară și despre comercializarea acestora.
Cei
patru inculpați au hotărât să apeleze la N.I. pentru a introduce în țară mașina
cu țigări. Astfel, s-au deplasat la domiciliul inculpatului N.I. căruia i-au
propus ca, pentru suma de 50 de euro, să conducă autoturismul, încărcat cu
țigări, din Bulgaria până în mun. Giurgiu și să-l treacă prin vamă.
Fiind de
acord cu propunerea, în dimineața zilei de 03 noiembrie 2011, N.I. s-a întâlnit
cu inculpații A.S.L., B.A.R., B.A. și R.M.P. și toți cinci au plecat în orașul
Ruse - Bulgaria pentru a lua autoturismul cu țigări. Cei cinci s-au deplasat în
Bulgaria cu un autoturism.
După ce
au ajuns la garajul unde lăsaseră mașina și au pornit-o, inculpații au stabilit
ca N.I. să treacă singur prin vamă cu autoturismul încărcat cu țigări, ceilalți
patru urmând să se întoarcă cu autoturismul.
În Vama
din orașul Ruse - Bulgaria, inculpatul R.M.P. a achitat taxa de pod și pentru
autoturismul, condus de inculpatul N.I. și au trecut fără a fi controlați.
Când a
ajuns în Vama Giurgiu, lucrătorii de poliție au controlat autoturismul condus
de inculpatul N.I., constatând că acesta transporta 960 de cartușe de țigări
netimbrate.
Cele 9.600
de pachete de țigări au fost ridicate în vederea confiscării și depuse în
camera de corpuri delicte a I.P.J. Giurgiu cu dovada din data de 12 decembrie 2011.
Existând
suspiciunea că numerele de înmatriculare ale autoturismului, sunt false, acesta
a fost indisponibilizat de către organele de poliție, în vederea continuării
cercetărilor.
Conform
notei unilaterale din 03 noiembrie 2011, întocmită de Garda Financiară Giurgiu,
prejudiciul total reprezentând acciza și T.V.A., datorate bugetului de stat
este de 84.806 lei.
În faza
cercetării judecătorești, prin cererea de la filele 38-39 A.N.A.F. - D.G.F.P. a
Județului Giurgiu s-a constituit parte civilă cu suma de 84.806 lei prejudiciul
produs bugetului general consolidat de stat, reprezentând contravaloare accize
și T.V.A. conform notei unilaterale din 03 noiembrie 2011 încheiată de comisari
din cadrul Gărzii Financiare, secția Giurgiu.
La
termenul de judecată din 25 iunie 2012, apărătorul inculpaților N.I., A.S.L., B.A.R.
și R.M.P. a depus la dosarul cauzei înscrisurile de la filele 42-45,
reprezentând declarațiile date de inculpații menționați în fața Consulatului
General al României la Sevilla, Regatul Spaniei, autentificate sub nr. C/5013/4733
din 14 iunie 2012 (R.M.P.), nr. C/5012/4732 din 14 iunie 2012 ( A.S.L.), nr. C/5054/4782
din 15 iunie 2012 (N.I.) și nr. C/5045/4777 din 15 iunie 2012 (B.A.R.),
declarații prin care inculpații învederau instanței de judecată că înțeleg să
se prevaleze de dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen., că își
însușesc întregul material probator administrat în faza de urmărire penală,
material probator pe care îl cunosc și în baza căruia solicită să se facă
judecata.
Totodată, inculpații
menționați mai sus, prin declarațiile date la Consulatul General al României au
precizat și faptul că regretă cele întâmplate.
Prin cererile
aflate la filele 51-55 din dosar, inculpații au învederat că își însușesc
cuantumul prejudiciului cu care A.N.A.F. - D.G.F.P. a Județului Giurgiu s-a
constituit parte civilă numai în măsura în care instanța va aprecia că în cauză
există un prejudiciu și numai după ce acesta va fi dovedit de partea civilă.
Prin
declarația depusă la dosar și autentificată de Consulatului General al României
la Sevilla, Regatul Spaniei, sub nr. C/6686/6015 din 31 iulie 2012 și
inculpatul B.A. a învederat instanței de judecată că solicită aplicarea
prevederilor art. 320
1
C. proc. pen., că are cunoștință de
materialul probator administrat în faza de urmărire penală, pe care și-1
însușește și în baza căruia solicită să se facă judecata.
Coroborând
întregul material probator administrat în cursul procesului penal, Tribunalul a
reținut că inculpații A.S.L., B.A.R., B.A. și R.M.P., pentru a face rost de
bani, s-au hotărât să cumpere țigări netimbrate din Bulgaria pe care apoi să le
comercializeze în municipiul Giurgiu, iar banii obținuți să-i împartă în mod
egal, motiv pentru care în seara zilei de 02 noiembrie 2011, inculpații A.S.L.
și R.M.P. s-au deplasat în Bulgaria, în orașul Ruse, cu autoturismul
(proprietatea lui P.V.F., cumnatul inculpatului A.S.L.), unde, în zona
complexului comercial „B." din orașul Ruse - Bulgaria cei doi inculpați
s-au întâlnit cu un cetățean bulgar de la care au cumpărat 960 de cartușe de
țigări contra sumei de 7.200 de euro, țigări ce au fost încărcate în
autoturismul
ce a fost lăsat de cei doi inculpați într-un garaj ce aparținea cetățeanului
bulgar, până a doua zi.
Cei patru
inculpați, pentru a introduce în țară mașina cu țigări, au hotărât să apeleze
la inculpatul N.I., la domiciliul căruia s-au deplasat, propunându-i ca, pentru
suma de 50 de euro, să conducă autoturismul, încărcat cu țigări, din Bulgaria
până în mun. Giurgiu și să-l treacă prin vamă, propunere cu care inculpatul N.I.
a fost de acord și, în dimineața zilei de 03 noiembrie 2011, acesta s-a
întâlnit cu inculpații A.S.L., B.A.R., B.A. și R.M.P. și toți cinci au plecat
în orașul Ruse - Bulgaria pentru a lua autoturismul cu țigări, cu ocazia
deplasării, stabilindu-se ca inculpatul N.I. să treacă singur prin vamă cu
autoturismul încărcat cu țigări, ceilalți patru urmând să se întoarcă cu
autoturismul.
În Vama
din orașul Ruse - Bulgaria, inculpatul R.M.P. a achitat taxa de pod și pentru
autoturismul, condus de inculpatul N.I. și au trecut tară a fi controlați.
În ziua de 03
noiembrie 2011, lucrători din cadrul I.J.P.F. Giurgiu, aflându-se în
exercitarea atribuțiunilor de serviciu, în Punctul de Trecere al Frontierei
Giurgiu - Ruse, au oprit pentru control autoturismul, condus de inculpatul N.I.
ce se întorcea din Bulgaria.
Cu ocazia
controlului au constatat că, atât în portbagajul autoturismului cât și pe locul
banchetei din spate se aflau mai multe cartușe de țigări, acoperite de pături,
ce urmau a fi introduse în țară, în urma inventarierii constatându-se că în
autoturism se aflau 960 cartușe de țigări marca Walton care nu aveau aplicate
marcaje fiscale, cartușe de țigări cu privire la care inculpatul N.I. a
declarat că nu are niciun document justificativ.
Pentru a
reține astfel, tribunalul a avut în vedere declarațiile inculpaților B.A.R., A.S.L.,
R.M.P. și B.A., declarații prin care aceștia au recunoscut că s-au înțeles să
achiziționeze din Bulgaria țigări netimbrate și fără documente de proveniență
pe care să le comercializeze în orașul Giurgiu, pentru a face rost de bani,
precum și declarația inculpatului N.I. care a recunoscut că cei patru inculpați
i-au propus să efectueze transportul țigărilor din Bulgaria în mun. Giurgiu,
propunere cu care a fost de acord, acesta conducând mașina cu țigări și oprită
în Vama Giurgiu, declarații ce se coroborează așa cum cer prevederile art. 69 C.
proc. pen. cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv procesul verbal
de depistare și planșa foto aferentă din care rezultă că, în urma controlului
efectuat de către organele de poliție din cadrul S.P.F. Giurgiu la intrarea în
țară a autoturismului, condus de inculpatul N.I., s-a constatat că, în
portbagajul acestuia și pe locul banchetei din spate se aflau 960 de cartușe de
țigări, acoperite de pături și nota unilaterală din 03 noiembrie 2011,
întocmită de Garda
Financiară Giurgiu, prejudiciul total
reprezentând acciza și T.V.A., datorate bugetului de stat este de 84.806 lei.
Cu privire la
încadrarea juridică, Tribunalul a constatat că faptele inculpatului N.I.
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.
296
1
alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003 și art. 270 alin. (3)
din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. iar faptele
inculpaților A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. întrunesc elementele constitutive
ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 296
1
alin. (1) lit.
e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 lit.
a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
La
individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, Tribunalul a avut în vedere
criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al
faptei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, persoana
inculpatului.
Tribunalul a
reținut că, într-adevăr faptele săvârșite de inculpați prezintă un grad de
pericol social ridicat având în vedere că prin comiterea unor astfel de fapte
se aduce atingere bugetului consolidat al statului, însă având în vedere și
persoana inculpaților care au adoptat o atitudine sinceră în cursul procesului penal
concretizată în recunoașterea și regretarea faptelor comise, lipsa
antecedentelor penale, Tribunalul a apreciat că scopul pedepsei enunțat de art.
52 C. pen., poate fi atins și prin aplicarea prevederilor art. 81-82 C. pen.
privitoare la suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate
inculpaților.
Cu privire la
latura civilă, Tribunalul a reținut că, deși A.N.A.F. - D.G.F.P. a Județului
Giurgiu,
s-a constituit parte civilă cu suma de 84.806 lei prejudiciul produs bugetului
general consolidat de stat, reprezentând contravaloare accize și T.V.A. conform
notei unilaterale din 03 noiembrie 2011 încheiată de comisari din cadrul Gărzii
Financiare, secția Giurgiu, și având în vedere că în speță, țigările ce au
făcut obiect al infracțiunii de contrabandă au fost găsite și ridicate de la
inculpați, a apreciat că, în cauză nu se mai impune obligarea acestora și la
plata sumei solicitate de partea civilă cu titlu de prejudiciu, țigările
indisponibilizate urmând a fi confiscate și valorificate, prejudiciul cauzat
fiind astfel acoperit din suma rezultată în urma valorificării bunurilor
confiscate.
Pentru
aceste considerente, Tribunalul a respins acțiunea civilă formulată de partea
civilă M.F.P. - A.N.A.F. D.G.F.P. a Județului Giurgiu ca nefondată.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel, în termen legal, partea civilă A.N.A.F.,
criticând-o pentru netemeinicie și
solicitând admiterea apelului, casarea
sentinței penale și pe fond, rejudecând, admiterea în totalitate a acțiunii
civile.
În motivarea
scrisă a apelului (filele 3-4) partea civilă a arătat că din nota de constatare
din 3 noiembrie 2011 întocmită de comisarii Gărzii Financiare Giurgiu a
rezultat că inculpații au cauzat un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de
84.806 lei, reprezentând 60.651 lei acciză și 24.155 T.V.A. de plată.
Apelanta-parte
civilă a considerat că în mod greșit a fost respinsă acțiunea civilă întrucât
calculul prejudiciului a fost făcut cu respectarea Legii nr. 571/2003 privind C.
fisc.
Analizând
sentința recurată
prin
prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept al
laturii civile a cauzei, conform art. 371 C. proc. pen., Curtea de apel a
constatat următoarele:
Partea
vătămată A.N.A.F. s-a constituit parte civilă în cauză (filele 38-39 dup) cu
suma de 84.806 lei, reprezentând 60.651 lei acciză și 24.155 T.V.A. de plată,
sumă rezultată din raportul de constatare al Gărzii Financiare Giurgiu.
Constituirea de parte civilă a avut loc în termen, respectiv înainte de citirea
actului de sesizare-art. 15 alin. (2) C. proc. pen.
Cu toate că a
dispus în mod corect confiscarea țigaretelor ce au făcut obiectul infracțiunii
de contrabandă, prima instanță a respins în mod nejustificat acțiunea civilă
având ca obiect plata accizelor și a T.V.A.-ului datorat bugetului de stat.
Motivarea instanței de fond în sensul că prejudiciul urmează a fi acoperit prin
valorificarea țigaretelor confiscate nu are fundament juridic, prima instanță
neobservând că accizele și T.V.A.-ul nu sunt urmarea comiterii infracțiunii de
contrabandă (ce ar fi generat eventual plata de taxe vamale, în măsura în care
țigaretele nu ar fi fost descoperite), ci urmare a comiterii infracțiunii de
deținere în afara antrepozitului fiscal a mai mult de 10.000 țigarete, aceste
țigarete nefiind marcate. De asemenea, nivelul și calcului accizei pentru
țigarete este reglementat în ari 176 și art. 177 din C. fisc., iar modul de
calcul a fost detaliat în cuprinsul notei unilaterale din 3 noiembrie 2010
întocmită de comisarii Gărzii Financiare Giurgiu.
Ca
atare, constatând existența prejudiciului rezultat în urma faptei ilicite a
inculpaților s-a impus admiterea în totalitate a acțiunii civile și obligarea
solidară a inculpaților la plata sumei datorată bugetului consolidat al
statului.
Prin Decizia penală
nr. 133 din 17 mai 2013, Curtea de Apel București, secția I-a penală,
în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C.
proc. pen., a admis apelul declarat de partea civilă M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.F.P. a
Județului Giurgiu împotriva sentinței penale nr. 634 din data de 17 decembrie 2012,
pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția penală, în Dosarul nr. 1270/122/2012.
A desființat,
în parte, sentința penală atacată și rejudecând în fond:
În baza art. 14 C. proc.
pen. și art. 346 C. proc. pen. a admis acțiunea civilă formulată de M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.F.P.
a Județului Giurgiu și a obligat inculpații A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. în
solidar la plata către partea civilă
M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.F.P.
a Județului Giurgiu a sumei de 84 806 lei lei, reprezentând prejudiciu produs
bugetului consolidate al statului.
A menținut celelalte
dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art. 192
alin. (3) C. proc. pen. cheltuieli judiciare avansate de stat au rămas în
sarcina acestuia.
Onorariul
parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, în cuantum de 100 lei pentru
fiecare intimate inculpat, s-a suportat din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva sus-menționatei
decizii au declarat recurs inculpații N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. doar
sub aspectul laturii civile, în temeiul cazului de casare prev. de art. 385
9
pct. 17
2
C. proc. pen., considerând că prin soluția pronunțată de
Curtea de apel s-a făcut o greșită aplicare a legii, soluția fiind netemeinică,
atâta timp cât nu a fost avută în vedere decizia Înaltei Curți de Casație și
Justiție nr. 21 din 2011 prin care a fost respins recursul în interesul legii
promovat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție privind măsura confiscării speciale prevăzută de art. 18 în
cazul infracțiunilor de contrabandă concomitent cu obligarea legală a
inculpaților la plata sumelor solicitate.
De
asemenea, a mai învederat și Decizia Curții de apel nr. 168/1997 a Secției a
Ii-a, care a statuat că atâta timp cât țigaretele cât au făcut obiectul
infracțiunii au fost confiscate, inculpații nu mai trebuie obligați și la
plată.
Examinând
recursurile declarate de inculpații N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. prin
raportare la dispozițiile art. 385 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate
prin Legea nr. 2/2013 și prin prisma art. 5 din N.C.P., Înalta Curte de Casație
și Justiție constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele
considerente:
Conform art.
12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în
vigoare a C. proc. pen., declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse
apelului potrivit legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și se
judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs.
În consecință,
analiza cazurilor de casare se va realiza în conformitate cu
normele
C. proc. pen. anterior, respectiv art. 385, art. 385 C. proc. pen. anterior.
Prealabil
analizării motivului de
recurs formulat de inculpați, Înalta Curte observă că decizia recurată a fost
pronunțată de Curtea de Apel București, secția I-a penală, la data de 17 mai
2013, ulterior intrării în vigoare la data de 15 februarie 2013 a Legii nr. 2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, iar
recursurile declarate de inculpați au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți
de Casație și Justiție la data de 29 septembrie 2013, situație
în
care acesta este supus casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385
9
C. proc. pen. anterior, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, care
este legea procesual penală aplicabilă recursului de față.
Pe cale de
consecință, constată că în conformitate cu dispozițiile art. 385
10
C.
proc. pen. anterior, recursul trebuie să fie motivat în scris, iar motivele de
recurs se depun la instanța de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primului
termen de judecată sub sancțiunea luării în considerare numai a cazurilor de
casare care potrivit art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen. anterior, se
iau în considerare din oficiu.
Inculpații N.I.
și A.S.L. au depus, prin apărătorul desemnat din oficiu, avocat V.C. motivele
de recurs în scris la data de 19 februarie 2014.
Inculpații N.I.,
A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. au depus, au depus, prin avocat C.L.Ș. motivele
de recurs în scris la data de 25 februarie 2014, prin fax.
Primul termen
pe fondul cauzei a fost stabilit pentru data de 26 februarie 2014, astfel că se
constată că recursul inculpaților N.I. și A.S.L. a fost motivat în termenul
prevăzut de dispozițiile legale.
Legiuitorul
nu a avut în vedere vreo derogare cu privire la termenul de 5 zile, întrucât o
astfel de situație ar fi fost menționată expres în textul de lege, așa încât
orice interpretare care excede prevederilor legale menționate nu poate fi luată
în considerare de către instanța de recurs,
Înalta Curte
constată că a fost adusă la cunoștința recurenților inculpați obligativitatea
depunerii motivelor de recurs, în scris, prin cererea de recurs sau printr-un
memoriu separat care trebuie depus la instanță cu cel puțin 5 zile înaintea
primului termen de judecată și sancțiunea nedepunerii motivelor în termenul
prevăzut de lege, respectiv neluarea în considerare a cazurilor de casare care
nu se iau în considerare din oficiu, conform art. 385
9
alin. (3) C.
proc. pen. Recurenții inculpați au fost citați pentru primul termen de judecată
în recurs cu această mențiune precizată anterior, citațiile fiind emise din
data de 30 septembrie 2013.
Ori, în
condițiile în care primul termen de judecată a fost fixat la data de 26
februarie 2014, la un interval de aproximativ 5 luni de la primirea citațiilor,
recurenții inculpați au fost informați cu privire la obligațiile legale ce le
incumbă referitoare la depunerea motivelor de recurs, împrejurarea
nerespectării termenului prevăzut de lege în acest sens, le este culpabilă.
În consecință,
nerespectarea termenului de motivare a recursului prevăzut de art. 385
10
C. proc. pen. atrage sancțiunea decăderii inculpaților B.A.R., R.M.P. și B.A. din
exercițiul dreptului pentru nerespectarea termenelor procedurale, reglementat
în art. 185 C. proc. pen., cu consecința că instanța de recurs nu poate lua în
considerare decât cazurile de casare ce pot fi avute în vedere din oficiu.
Față de cele arătate, în ceea ce
privește recursurile declarate de inculpații B.A.R., R.M.P. și B.A. care nu au
motivat căile de atac în termenul prevăzut de lege, Înalta Curte va avea în
vedere doar cazurile de casare ce -pot fi luate în considerare din oficiu
conform art. 385 alin. (3) C. proc. pen.
Referitor la
recursurile declarate de inculpații N.I. și A.S.L., Înalta Curte constată că
prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat o nouă limitare a devoluției recursului, în
sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost
modificate substanțial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs
prevăzut de pct. 17
2
al art. 385
9
C. proc. pen., intenția
clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a
restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat
ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.
Cazul de
casare prev. de art. 385 pct. 17 C. proc. pen. anterior, prevede că, este
supusă casării hotărârea care este contrară legii sau când prin hotărâre s-a
făcut o greșită aplicare a legii.
În ce
privește cazul de casare prevăzut în art. 385 alin. (1) pct. 17
2
C.
proc. pen. anterior, se constată că, într-adevăr, acesta a fost menținut și nu
a suferit nicio modificare sub aspectul conținutului prin Legea nr. 2/2013,
însă, potrivit art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., în noua redactare,
a fost exclus din categoria motivelor de recurs care se iau în considerare din
oficiu, fiind necesar, pentru a putea fi examinat de către instanța de ultim
control judiciar, respectarea condițiilor formale prevăzute în art. 385
10
alin. (1) și (2) C. proc. pen.
Această
verificare nu mai este permisă de lege, în condițiile în care art. 385
9
alin.
(1) C. proc. pen. anterior, în forma aplicabilă prezentei cauze, reglementează
doar motive de casare care vizează chestiuni de drept, constatându-se astfel că
apărarea nu are caz de casare pentru a critica hotărârea din perspectiva
modalității de stabilire a prejudiciului. Dincolo de acest aspect a apreciat că
nu este o situație de aplicare greșită a legii, iar soluția dispusă de către
instanța de apel este în acord cu Decizia nr. 17/2013 pronunțată în Recursul în
interesul legii și care vizează o situație similară cu cea din speța de față
referitor la concursul dintre contrabandă, evaziune fiscală și mărfurile
deținute în antrepozit. Din motivarea acestei decizii rezultă că taxele sunt
datorate în considerarea bunului, iar nu în considerarea încadrării juridice
dată faptei.
Judecata în
recurs înseamnă o verificare a hotărârii recurate numai sub acele aspecte care
se încadrează într-unui din cazurile de casare prevăzute de art. 385
9
C. proc. pen.
Limitarea
obiectului judecății în recurs la cazurile de casare prevăzute de lege,
înseamnă că nu orice încălcare a legii de procedură penală sau a legii
substanțiale constituie temeiuri pentru a casa hotărârea recurată, ci numai
acelea care corespund unuia din cazurile de casare prevăzute de lege.
Așa cum
s-a arătat și în literatura de specialitate, recursul constituie o jurisdicție
exercitabilă numai în cazuri strict determinate, reprezentând violări ale legii
ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra
corectei aplicări a legii. De aceea, instanța de casare nu apreciază faptele,
nu decide asupra vinovăției și pedepselor aplicabile; nu judecă procesul
propriu zis, judecând exclusiv dacă din punctul de vedere al dreptului,
hotărârea atacată este corespunzătoare.
În acest
context, recursul nu este o cale de atac asemănătoare apelului, natura sa
juridică fiind în principiu cea a unei căi de reformare sub aspect legal, de
drept și nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze exact
în parametrii în care a avut loc judecata în primele două grade de jurisdicție
(fond și apel).
Legislația
procesual penală actuală instituie teoria casării numai a aspectelor de drept
legate de nelegalitatea hotărârilor penale ceea ce reprezintă esența recursului
în al treilea grad de jurisdicție.
Motivul
invocat de apărare referitor la lipsa prejudiciului generată de luarea unei
măsuri de siguranță nu se poate circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 385
9
pe. 17
2
C. proc. pen.
Existența
infracțiunii de prejudiciu nu exclude sau nu impune de plano confiscarea
specială. Obiectul material al infracțiunii (țigările) poate fi confiscat,
chiar dacă inculpatul este obligat la plata taxelor către stat, în acest sens
fiind și jurisprudența referitoare la modalitatea de soluționare a laturii
civile în cauzele având ca obiect infracțiunea de contrabandă ori evaziune fiscală
(Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, Decizia penală
nr. 2125/2013 și nr. 1145/2013).
Față de
considerentele anterior expuse, constatând că nu este incident vreunul dintre
cazurile de casare ce ar putea fi avute în vedere din oficiu, Înalta Curte de
Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 385
15
pct.
1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de
declarate de inculpații N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. împotriva Deciziei
penale nr. 133 din 17 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I-a
penală.
Văzând și
disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge
ca nefondate recursurile declarate de inculpații N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P.
și B.A. împotriva Deciziei penale nr. 133 din 17 mai 2013 pronunțată de Curtea
de Apel București, secția I-a penală.
Obligă
recurenții inculpați la plata sumelor de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile
parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea
apărătorilor aleși, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 26 februarie 2014.