ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 689/2014

Deliberând asupra recursurilor de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 634F din data de 17 decembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1270/122/2012, Tribunalul Giurgiu, în baza art. 296 1 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 și art. 320 1 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul N.I., la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a mai mult de 10.000 de țigarete. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisori exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie. În baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 320 1 C. proc.

pen., a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului pe durata executări pedepsei închisori exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pedeapsă complementară. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului pe durata executări pedepsei închisorii exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie.

În baza art. 81-82 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului N.I. pe o durată de 4 (patru) ani termen de încercare. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii, constând în interzicerea inculpatului N.I. a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii. În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 ore de la 03 noiembrie 2011 la 04 noiembrie 2011. A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. În baza art. 296 1 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 și art. 320 1 C. proc. pen., a condamnat pe inculpații A.S.L., B.A.R., R.M.P.

și B.A., la câte o pedeapsă del (un) an închisoare fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a mai mult de 10.000 de țigarete. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpaților pe durata executării pedepsei închisorii exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie. În baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 320 1 C. proc. pen., a condamnat pe aceeași inculpați la câte o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă și 2 (doi ) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară, pentru fiecare inculpat.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpaților pe durata executări pedepsei închisorii drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie. În baza art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 și art. 320 1 C. proc. pen., a condamnat pe aceeași inculpați la câte o pedeapsă de 2 (doi) ani fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune și 2(doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară, pentru fiecare inculpat. În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpaților pe durata executării pedepsei închisorii exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a dispus ca inculpații să execute pedeapsa cea mai grea de câte 2 (doi) ani închisoare fiecare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară, pentru fiecare inculpat.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpaților pe durata executării pedepsei închisorii drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie. În baza art. 81-82 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepselor aplicate inculpaților A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A., pe o durată de câte 4 (patru) ani fiecare termen de încercare. A atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea inculpaților a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților, A.S.L. și B.A.R. durata reținerii de 24 ore de la 04 noiembrie 2011 la 05 noiembrie 2011. În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților, R.M.P. și B.A., durata reținerii de 24 ore de la 07 noiembrie 2011 la 08 noiembrie 2011. A respins acțiunea civilă formulată de partea civilă M.F.P. - A.N.A.F. D.G.F.P. a Județului Giurgiu ca nefondată. În baza art. 118 lit. f) C. pen., a confiscat de la inculpatul N.I. în folosul statului cantitatea de 9.600 (nouămiișașesute) pachete de țigări netimbrate a 20 în fiecare pachet, depuse la Camera de Corpuri delicte a I.P.J. Giurgiu, conform dovezii din 12 decembrie 2011 și ridicate în baza procesului verbal din 12 decembrie 2011. În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, a dispus comunicarea către O.N.R.C.

a unei copii a dispozitivului prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă a acesteia. În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpații la plata a câte 400 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (1000 lei în cursul urmăririi penale). Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a constatat că prin rechizitoriul nr. 1100/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților N.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 296 1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., A.S.L. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 296 l alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., B.A.R.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 296 1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., R.M.P. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 296 1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și B.A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 296 1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Din cuprinsul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale s-a reținut următoarea situație de fapt. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că, pentru a face rost de bani, inculpații A.S.L., B.A.R., B.A. și R.M.P., s-au hotărât să cumpere țigări netimbrate din Bulgaria pe care apoi să le comercializeze în mun. Giurgiu, iar banii obținuți să-i împartă în mod egal. În seara zilei de 02 noiembrie 2011, inculpații A.S.L. și R.M.P. s-au deplasat în Bulgaria, în orașul Ruse, cu autoturismul (proprietatea lui P.V.F., cumnatul inculpatului A.S.L.). În zona complexului comercial „B." din orașul Ruse - Bulgaria cei doi inculpați s-au întâlnit cu un cetățean bulgar de la care au cumpărat 960 de cartușe de țigări contra sumei de 7.200 de euro.

Țigările au fost încărcate în autoturismul ce a fost lăsat de cei doi inculpați într-un garaj ce aparținea cetățeanului bulgar, până a doua zi. După efectuarea tranzacției A.S.L. și R.M.P. s-au întors în mun. Giurgiu și s-au întâlnit cu inculpații B.A.R. și B.A. cu care au discutat despre modalitatea în care urmau a introduce țigările în țară și despre comercializarea acestora. Cei patru inculpați au hotărât să apeleze la N.I. pentru a introduce în țară mașina cu țigări. Astfel, s-au deplasat la domiciliul inculpatului N.I. căruia i-au propus ca, pentru suma de 50 de euro, să conducă autoturismul, încărcat cu țigări, din Bulgaria până în mun. Giurgiu și să-l treacă prin vamă. Fiind de acord cu propunerea, în dimineața zilei de 03 noiembrie 2011, N.I.

s-a întâlnit cu inculpații A.S.L., B.A.R., B.A. și R.M.P. și toți cinci au plecat în orașul Ruse - Bulgaria pentru a lua autoturismul cu țigări. Cei cinci s-au deplasat în Bulgaria cu un autoturism. După ce au ajuns la garajul unde lăsaseră mașina și au pornit-o, inculpații au stabilit ca N.I. să treacă singur prin vamă cu autoturismul încărcat cu țigări, ceilalți patru urmând să se întoarcă cu autoturismul. În Vama din orașul Ruse - Bulgaria, inculpatul R.M.P. a achitat taxa de pod și pentru autoturismul, condus de inculpatul N.I. și au trecut fără a fi controlați. Când a ajuns în Vama Giurgiu, lucrătorii de poliție au controlat autoturismul condus de inculpatul N.I., constatând că acesta transporta 960 de cartușe de țigări netimbrate.

Cele 9.600 de pachete de țigări au fost ridicate în vederea confiscării și depuse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Giurgiu cu dovada din data de 12 decembrie 2011. Existând suspiciunea că numerele de înmatriculare ale autoturismului, sunt false, acesta a fost indisponibilizat de către organele de poliție, în vederea continuării cercetărilor. Conform notei unilaterale din 03 noiembrie 2011, întocmită de Garda Financiară Giurgiu, prejudiciul total reprezentând acciza și T.V.A., datorate bugetului de stat este de 84.806 lei. În faza cercetării judecătorești, prin cererea de la filele 38-39 A.N.A.F. - D.G.F.P. a Județului Giurgiu s-a constituit parte civilă cu suma de 84.806 lei prejudiciul produs bugetului general consolidat de stat, reprezentând contravaloare accize și T.V.A.

conform notei unilaterale din 03 noiembrie 2011 încheiată de comisari din cadrul Gărzii Financiare, secția Giurgiu. La termenul de judecată din 25 iunie 2012, apărătorul inculpaților N.I., A.S.L., B.A.R. și R.M.P. a depus la dosarul cauzei înscrisurile de la filele 42-45, reprezentând declarațiile date de inculpații menționați în fața Consulatului General al României la Sevilla, Regatul Spaniei, autentificate sub nr. C/5013/4733 din 14 iunie 2012 (R.M.P.), nr. C/5012/4732 din 14 iunie 2012 ( A.S.L.), nr. C/5054/4782 din 15 iunie 2012 (N.I.) și nr. C/5045/4777 din 15 iunie 2012 (B.A.R.), declarații prin care inculpații învederau instanței de judecată că înțeleg să se prevaleze de dispozițiile art. 320 1 C. proc.

pen., că își însușesc întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, material probator pe care îl cunosc și în baza căruia solicită să se facă judecata. Totodată, inculpații menționați mai sus, prin declarațiile date la Consulatul General al României au precizat și faptul că regretă cele întâmplate. Prin cererile aflate la filele 51-55 din dosar, inculpații au învederat că își însușesc cuantumul prejudiciului cu care A.N.A.F. - D.G.F.P. a Județului Giurgiu s-a constituit parte civilă numai în măsura în care instanța va aprecia că în cauză există un prejudiciu și numai după ce acesta va fi dovedit de partea civilă. Prin declarația depusă la dosar și autentificată de Consulatului General al României la Sevilla, Regatul Spaniei, sub nr. C/6686/6015 din 31 iulie 2012 și inculpatul B.A.

a învederat instanței de judecată că solicită aplicarea prevederilor art. 320 1 C. proc. pen., că are cunoștință de materialul probator administrat în faza de urmărire penală, pe care și-1 însușește și în baza căruia solicită să se facă judecata. Coroborând întregul material probator administrat în cursul procesului penal, Tribunalul a reținut că inculpații A.S.L., B.A.R., B.A. și R.M.P., pentru a face rost de bani, s-au hotărât să cumpere țigări netimbrate din Bulgaria pe care apoi să le comercializeze în municipiul Giurgiu, iar banii obținuți să-i împartă în mod egal, motiv pentru care în seara zilei de 02 noiembrie 2011, inculpații A.S.L. și R.M.P.

s-au deplasat în Bulgaria, în orașul Ruse, cu autoturismul (proprietatea lui P.V.F., cumnatul inculpatului A.S.L.), unde, în zona complexului comercial „B." din orașul Ruse - Bulgaria cei doi inculpați s-au întâlnit cu un cetățean bulgar de la care au cumpărat 960 de cartușe de țigări contra sumei de 7.200 de euro, țigări ce au fost încărcate în autoturismul ce a fost lăsat de cei doi inculpați într-un garaj ce aparținea cetățeanului bulgar, până a doua zi. Cei patru inculpați, pentru a introduce în țară mașina cu țigări, au hotărât să apeleze la inculpatul N.I., la domiciliul căruia s-au deplasat, propunându-i ca, pentru suma de 50 de euro, să conducă autoturismul, încărcat cu țigări, din Bulgaria până în mun.

Giurgiu și să-l treacă prin vamă, propunere cu care inculpatul N.I. a fost de acord și, în dimineața zilei de 03 noiembrie 2011, acesta s-a întâlnit cu inculpații A.S.L., B.A.R., B.A. și R.M.P. și toți cinci au plecat în orașul Ruse - Bulgaria pentru a lua autoturismul cu țigări, cu ocazia deplasării, stabilindu-se ca inculpatul N.I. să treacă singur prin vamă cu autoturismul încărcat cu țigări, ceilalți patru urmând să se întoarcă cu autoturismul. În Vama din orașul Ruse - Bulgaria, inculpatul R.M.P. a achitat taxa de pod și pentru autoturismul, condus de inculpatul N.I. și au trecut tară a fi controlați. În ziua de 03 noiembrie 2011, lucrători din cadrul I.J.P.F. Giurgiu, aflându-se în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, în Punctul de Trecere al Frontierei Giurgiu - Ruse, au oprit pentru control autoturismul, condus de inculpatul N.I.

ce se întorcea din Bulgaria. Cu ocazia controlului au constatat că, atât în portbagajul autoturismului cât și pe locul banchetei din spate se aflau mai multe cartușe de țigări, acoperite de pături, ce urmau a fi introduse în țară, în urma inventarierii constatându-se că în autoturism se aflau 960 cartușe de țigări marca Walton care nu aveau aplicate marcaje fiscale, cartușe de țigări cu privire la care inculpatul N.I. a declarat că nu are niciun document justificativ. Pentru a reține astfel, tribunalul a avut în vedere declarațiile inculpaților B.A.R., A.S.L., R.M.P. și B.A., declarații prin care aceștia au recunoscut că s-au înțeles să achiziționeze din Bulgaria țigări netimbrate și fără documente de proveniență pe care să le comercializeze în orașul Giurgiu, pentru a face rost de bani, precum și declarația inculpatului N.I.

care a recunoscut că cei patru inculpați i-au propus să efectueze transportul țigărilor din Bulgaria în mun. Giurgiu, propunere cu care a fost de acord, acesta conducând mașina cu țigări și oprită în Vama Giurgiu, declarații ce se coroborează așa cum cer prevederile art. 69 C. proc. pen. cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv procesul verbal de depistare și planșa foto aferentă din care rezultă că, în urma controlului efectuat de către organele de poliție din cadrul S.P.F. Giurgiu la intrarea în țară a autoturismului, condus de inculpatul N.I., s-a constatat că, în portbagajul acestuia și pe locul banchetei din spate se aflau 960 de cartușe de țigări, acoperite de pături și nota unilaterală din 03 noiembrie 2011, întocmită de Garda Financiară Giurgiu, prejudiciul total reprezentând acciza și T.V.A., datorate bugetului de stat este de 84.806 lei.

Cu privire la încadrarea juridică, Tribunalul a constatat că faptele inculpatului N.I. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 296 1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003 și art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. iar faptele inculpaților A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 296 1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 571/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, Tribunalul a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, persoana inculpatului.

Tribunalul a reținut că, într-adevăr faptele săvârșite de inculpați prezintă un grad de pericol social ridicat având în vedere că prin comiterea unor astfel de fapte se aduce atingere bugetului consolidat al statului, însă având în vedere și persoana inculpaților care au adoptat o atitudine sinceră în cursul procesului penal concretizată în recunoașterea și regretarea faptelor comise, lipsa antecedentelor penale, Tribunalul a apreciat că scopul pedepsei enunțat de art. 52 C. pen., poate fi atins și prin aplicarea prevederilor art. 81-82 C. pen. privitoare la suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților. Cu privire la latura civilă, Tribunalul a reținut că, deși A.N.A.F.

- D.G.F.P. a Județului Giurgiu, s-a constituit parte civilă cu suma de 84.806 lei prejudiciul produs bugetului general consolidat de stat, reprezentând contravaloare accize și T.V.A. conform notei unilaterale din 03 noiembrie 2011 încheiată de comisari din cadrul Gărzii Financiare, secția Giurgiu, și având în vedere că în speță, țigările ce au făcut obiect al infracțiunii de contrabandă au fost găsite și ridicate de la inculpați, a apreciat că, în cauză nu se mai impune obligarea acestora și la plata sumei solicitate de partea civilă cu titlu de prejudiciu, țigările indisponibilizate urmând a fi confiscate și valorificate, prejudiciul cauzat fiind astfel acoperit din suma rezultată în urma valorificării bunurilor confiscate.

Pentru aceste considerente, Tribunalul a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă M.F.P. - A.N.A.F. D.G.F.P. a Județului Giurgiu ca nefondată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, partea civilă A.N.A.F., criticând-o pentru netemeinicie și solicitând admiterea apelului, casarea sentinței penale și pe fond, rejudecând, admiterea în totalitate a acțiunii civile. În motivarea scrisă a apelului (filele 3-4) partea civilă a arătat că din nota de constatare din 3 noiembrie 2011 întocmită de comisarii Gărzii Financiare Giurgiu a rezultat că inculpații au cauzat un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 84.806 lei, reprezentând 60.651 lei acciză și 24.155 T.V.A. de plată.

Apelanta-parte civilă a considerat că în mod greșit a fost respinsă acțiunea civilă întrucât calculul prejudiciului a fost făcut cu respectarea Legii nr. 571/2003 privind C. fisc. Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept al laturii civile a cauzei, conform art. 371 C. proc. pen., Curtea de apel a constatat următoarele: Partea vătămată A.N.A.F. s-a constituit parte civilă în cauză (filele 38-39 dup) cu suma de 84.806 lei, reprezentând 60.651 lei acciză și 24.155 T.V.A. de plată, sumă rezultată din raportul de constatare al Gărzii Financiare Giurgiu. Constituirea de parte civilă a avut loc în termen, respectiv înainte de citirea actului de sesizare-art.

15 alin. (2) C. proc. pen. Cu toate că a dispus în mod corect confiscarea țigaretelor ce au făcut obiectul infracțiunii de contrabandă, prima instanță a respins în mod nejustificat acțiunea civilă având ca obiect plata accizelor și a T.V.A.-ului datorat bugetului de stat. Motivarea instanței de fond în sensul că prejudiciul urmează a fi acoperit prin valorificarea țigaretelor confiscate nu are fundament juridic, prima instanță neobservând că accizele și T.V.A.-ul nu sunt urmarea comiterii infracțiunii de contrabandă (ce ar fi generat eventual plata de taxe vamale, în măsura în care țigaretele nu ar fi fost descoperite), ci urmare a comiterii infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a mai mult de 10.000 țigarete, aceste țigarete nefiind marcate.

De asemenea, nivelul și calcului accizei pentru țigarete este reglementat în ari 176 și art. 177 din C. fisc., iar modul de calcul a fost detaliat în cuprinsul notei unilaterale din 3 noiembrie 2010 întocmită de comisarii Gărzii Financiare Giurgiu. Ca atare, constatând existența prejudiciului rezultat în urma faptei ilicite a inculpaților s-a impus admiterea în totalitate a acțiunii civile și obligarea solidară a inculpaților la plata sumei datorată bugetului consolidat al statului. Prin Decizia penală nr. 133 din 17 mai 2013, Curtea de Apel București, secția I-a penală, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de partea civilă M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.F.P. a Județului Giurgiu împotriva sentinței penale nr. 634 din data de 17 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția penală, în Dosarul nr. 1270/122/2012.

A desființat, în parte, sentința penală atacată și rejudecând în fond: În baza art. 14 C. proc. pen. și art. 346 C. proc. pen. a admis acțiunea civilă formulată de M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.F.P. a Județului Giurgiu și a obligat inculpații A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. în solidar la plata către partea civilă M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.F.P. a Județului Giurgiu a sumei de 84 806 lei lei, reprezentând prejudiciu produs bugetului consolidate al statului. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuieli judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, în cuantum de 100 lei pentru fiecare intimate inculpat, s-a suportat din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva sus-menționatei decizii au declarat recurs inculpații N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. doar sub aspectul laturii civile, în temeiul cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen., considerând că prin soluția pronunțată de Curtea de apel s-a făcut o greșită aplicare a legii, soluția fiind netemeinică, atâta timp cât nu a fost avută în vedere decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 21 din 2011 prin care a fost respins recursul în interesul legii promovat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind măsura confiscării speciale prevăzută de art. 18 în cazul infracțiunilor de contrabandă concomitent cu obligarea legală a inculpaților la plata sumelor solicitate.

De asemenea, a mai învederat și Decizia Curții de apel nr. 168/1997 a Secției a Ii-a, care a statuat că atâta timp cât țigaretele cât au făcut obiectul infracțiunii au fost confiscate, inculpații nu mai trebuie obligați și la plată. Examinând recursurile declarate de inculpații N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. prin raportare la dispozițiile art. 385 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 și prin prisma art. 5 din N.C.P., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente: Conform art. 12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a C. proc. pen., declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs.

În consecință, analiza cazurilor de casare se va realiza în conformitate cu normele C. proc. pen. anterior, respectiv art. 385, art. 385 C. proc. pen. anterior. Prealabil analizării motivului de recurs formulat de inculpați, Înalta Curte observă că decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția I-a penală, la data de 17 mai 2013, ulterior intrării în vigoare la data de 15 februarie 2013 a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, iar recursurile declarate de inculpați au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 29 septembrie 2013, situație în care acesta este supus casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385 9 C. proc.

pen. anterior, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, care este legea procesual penală aplicabilă recursului de față. Pe cale de consecință, constată că în conformitate cu dispozițiile art. 385 10 C. proc. pen. anterior, recursul trebuie să fie motivat în scris, iar motivele de recurs se depun la instanța de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată sub sancțiunea luării în considerare numai a cazurilor de casare care potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. anterior, se iau în considerare din oficiu. Inculpații N.I. și A.S.L. au depus, prin apărătorul desemnat din oficiu, avocat V.C. motivele de recurs în scris la data de 19 februarie 2014. Inculpații N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P.

și B.A. au depus, au depus, prin avocat C.L.Ș. motivele de recurs în scris la data de 25 februarie 2014, prin fax. Primul termen pe fondul cauzei a fost stabilit pentru data de 26 februarie 2014, astfel că se constată că recursul inculpaților N.I. și A.S.L. a fost motivat în termenul prevăzut de dispozițiile legale.

Legiuitorul nu a avut în vedere vreo derogare cu privire la termenul de 5 zile, întrucât o astfel de situație ar fi fost menționată expres în textul de lege, așa încât orice interpretare care excede prevederilor legale menționate nu poate fi luată în considerare de către instanța de recurs, Înalta Curte constată că a fost adusă la cunoștința recurenților inculpați obligativitatea depunerii motivelor de recurs, în scris, prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat care trebuie depus la instanță cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată și sancțiunea nedepunerii motivelor în termenul prevăzut de lege, respectiv neluarea în considerare a cazurilor de casare care nu se iau în considerare din oficiu, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen. Recurenții inculpați au fost citați pentru primul termen de judecată în recurs cu această mențiune precizată anterior, citațiile fiind emise din data de 30 septembrie 2013. Ori, în condițiile în care primul termen de judecată a fost fixat la data de 26 februarie 2014, la un interval de aproximativ 5 luni de la primirea citațiilor, recurenții inculpați au fost informați cu privire la obligațiile legale ce le incumbă referitoare la depunerea motivelor de recurs, împrejurarea nerespectării termenului prevăzut de lege în acest sens, le este culpabilă. În consecință, nerespectarea termenului de motivare a recursului prevăzut de art. 385 10 C. proc. pen. atrage sancțiunea decăderii inculpaților B.A.R., R.M.P.

și B.A. din exercițiul dreptului pentru nerespectarea termenelor procedurale, reglementat în art. 185 C. proc. pen., cu consecința că instanța de recurs nu poate lua în considerare decât cazurile de casare ce pot fi avute în vedere din oficiu. Față de cele arătate, în ceea ce privește recursurile declarate de inculpații B.A.R., R.M.P. și B.A. care nu au motivat căile de atac în termenul prevăzut de lege, Înalta Curte va avea în vedere doar cazurile de casare ce -pot fi luate în considerare din oficiu conform art. 385 alin. (3) C. proc. pen. Referitor la recursurile declarate de inculpații N.I. și A.S.L., Înalta Curte constată că prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat o nouă limitare a devoluției recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 17 2 al art. 385 9 C. proc.

pen., intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept. Cazul de casare prev. de art. 385 pct. 17 C. proc. pen. anterior, prevede că, este supusă casării hotărârea care este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii. În ce privește cazul de casare prevăzut în art. 385 alin. (1) pct. 17 2 C. proc. pen. anterior, se constată că, într-adevăr, acesta a fost menținut și nu a suferit nicio modificare sub aspectul conținutului prin Legea nr. 2/2013, însă, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., în noua redactare, a fost exclus din categoria motivelor de recurs care se iau în considerare din oficiu, fiind necesar, pentru a putea fi examinat de către instanța de ultim control judiciar, respectarea condițiilor formale prevăzute în art. 385 10 alin. (1) și (2) C. proc. pen. Această verificare nu mai este permisă de lege, în condițiile în care art. 385 9 alin. (1) C. proc. pen. anterior, în forma aplicabilă prezentei cauze, reglementează doar motive de casare care vizează chestiuni de drept, constatându-se astfel că apărarea nu are caz de casare pentru a critica hotărârea din perspectiva modalității de stabilire a prejudiciului.

Dincolo de acest aspect a apreciat că nu este o situație de aplicare greșită a legii, iar soluția dispusă de către instanța de apel este în acord cu Decizia nr. 17/2013 pronunțată în Recursul în interesul legii și care vizează o situație similară cu cea din speța de față referitor la concursul dintre contrabandă, evaziune fiscală și mărfurile deținute în antrepozit. Din motivarea acestei decizii rezultă că taxele sunt datorate în considerarea bunului, iar nu în considerarea încadrării juridice dată faptei. Judecata în recurs înseamnă o verificare a hotărârii recurate numai sub acele aspecte care se încadrează într-unui din cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 C. proc. pen.

Limitarea obiectului judecății în recurs la cazurile de casare prevăzute de lege, înseamnă că nu orice încălcare a legii de procedură penală sau a legii substanțiale constituie temeiuri pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acelea care corespund unuia din cazurile de casare prevăzute de lege. Așa cum s-a arătat și în literatura de specialitate, recursul constituie o jurisdicție exercitabilă numai în cazuri strict determinate, reprezentând violări ale legii ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra corectei aplicări a legii. De aceea, instanța de casare nu apreciază faptele, nu decide asupra vinovăției și pedepselor aplicabile; nu judecă procesul propriu zis, judecând exclusiv dacă din punctul de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.

În acest context, recursul nu este o cale de atac asemănătoare apelului, natura sa juridică fiind în principiu cea a unei căi de reformare sub aspect legal, de drept și nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze exact în parametrii în care a avut loc judecata în primele două grade de jurisdicție (fond și apel). Legislația procesual penală actuală instituie teoria casării numai a aspectelor de drept legate de nelegalitatea hotărârilor penale ceea ce reprezintă esența recursului în al treilea grad de jurisdicție. Motivul invocat de apărare referitor la lipsa prejudiciului generată de luarea unei măsuri de siguranță nu se poate circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pe.

17 2 C. proc. pen. Existența infracțiunii de prejudiciu nu exclude sau nu impune de plano confiscarea specială. Obiectul material al infracțiunii (țigările) poate fi confiscat, chiar dacă inculpatul este obligat la plata taxelor către stat, în acest sens fiind și jurisprudența referitoare la modalitatea de soluționare a laturii civile în cauzele având ca obiect infracțiunea de contrabandă ori evaziune fiscală (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, Decizia penală nr. 2125/2013 și nr. 1145/2013). Față de considerentele anterior expuse, constatând că nu este incident vreunul dintre cazurile de casare ce ar putea fi avute în vedere din oficiu, Înalta Curte de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de declarate de inculpații N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. împotriva Deciziei penale nr. 133 din 17 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I-a penală. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații N.I., A.S.L., B.A.R., R.M.P. și B.A. împotriva Deciziei penale nr. 133 din 17 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I-a penală. Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 februarie 2014.