ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.05.2016

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 763/2016

HOTĂRÂRE
23.05.2016
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 763/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

S-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În temeiul art. 103 alin. (6) și art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, dispune punerea în executare a Mandatului european de arestare emis la data de 19 februarie 2016 de către Tribunalul de Înaltă Instanță din Brive la Gailiarde împotriva persoanei solicitate A.,

S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Franța în vederea executării pedepsei de 2 ani, 8 luni și 7 zile închisoare, rămasă de executat din pedeapsa de 3 ani închisoare, stabilită prin Hotărârea definitivă a Tribunalului Corecțional din Brive la Gailiarde - Franța, la data de 3 septembrie 2015.

S-a constatat că persoana solicitată A. s-a prevalat de regula specialității.

S-a dispus arestarea persoanei solicitate A., în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, începând din data de 13 mai 2016 și până la data de 11 iunie 2016 inclusiv.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută pe o perioadă de 24 de ore în data de 12 mai 2016, începând cu ora 16,50.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. S-au reținut următoarele:

Prin sesizarea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 13 mai 2016, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a înaintat în conformitate cu art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată și republicată sesizarea având ca obiect punerea în executare a mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare franceze împotriva numitului A., urmărit pentru săvârșirea infracțiunilor de furt prin viclenie, efracție sau escaladare la un domiciliu sau la un depozit agravat de alte circumstanțe, tentativă de furt prin viclenie, efracție sau escaladare la un domiciliu sau la un depozit agravat de alte circumstanțe și furt comis împreună cu alte persoane, fapte prevăzute de art. 311-41°, 311-1, 311-4 alin. (1), 311-14 1°, 2°, 3°, 4°, 6° C. pen. francez.

S-a solicitat de către Parchet luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile.

S-a făcut precizarea că împotriva persoanei solicitate s-a luat măsura reținerii pe o durată de 24 de ore, începând de la data de 12 mai 2016, ora 16,50 până la data de 13 mai 2015, ora 16,15, prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București din 12 mai 2016.

La dosarul cauzei au fost depuse de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București următoarele acte:

- Ordonanța de reținere din 2016, ora 16,50 dispusă de către procuror la data de 12 mai 2016.

- Procesul-verbal încheiat în data de 12 mai 2016 în conformitate cu art. 199 C. proc. pen. și art. 100 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 republicată între orele 16,30 - 16,45 în prezența apărătorilor aleși.

- copia cărții de identitate emisă pe numele persoanei solicitate A.;

- cerere de difuzare a unui Mandat de arestare european formulată de către Republica Franceză, Curtea de Apel din Limoges;

- mandatul european de arestare în vederea predării emis de către Tribunalul de Înaltă Instanță din Brive la Gaillarde - Franța - Parchetul Procurorului Republicii la data de 19 februarie 2016;

- mandatul european de arestare, emis de autoritățile franceze tradus în limba română.

- procese-verbale de identificare și de depistare a persoanei solicitate A.;

- proces-verbal de anunțare a familiei;

- fișa urmăritului A. care cuprinde și copia de pe cazierul judiciar;

- semnalarea biroului SIRENE Franța introdusă biroului SIRENE România pe numele persoanei solicitate A.

În ședința publică din data de 13 mai 2016, judecătorul de drepturi și libertăți în conformitate cu art. 103 din Legea nr. 302/2004, republicată, a procedat la verificarea identității persoanei solicitate A., acesta declarând că nu are obiecțiuni în ceea ce privește identitatea sa. A precizat că nu este de acord să fie predat autorităților judiciare franceze, pentru executarea pedepsei privative de libertate specificată în mandatul european de arestare.

De asemenea, a declarat că dorește să beneficieze de regula specialității, în cazul în care va fi predat către autoritățile judiciare franceze, arătând totodată că va formula cerere ca procesul să fie rejudecat în Franța, întrucât cercetarea judecătorească s-a efectuat în lipsa sa și nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunilor care i-au fost aduse la cunoștință.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel a reținut următoarele:

La data de 19 februarie 2016 a fost emis de către Curtea de Apel din Limoges, Tribunalul de Înaltă Instanță din Brive la Gaillarde - Franța - Parchetul Procurorului Republicii, mandatul european de arestare emis în baza hotărârii judecătorești, dispusă de Tribunalului Corecțional din Brive la Gaillarde - Franța la data de 3 septembrie 2015, rămasă definitivă, prin care persoana solicitată are de executat pedeapsa de 2 ani 8 luni și 7 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare.

În mandatul european de arestare s-a arătat că persoana solicitată A. a comis în total 11 infracțiuni.

De asemenea, s-a precizat că persoana solicitată A. a fost condamnată pentru comiterea unei tentative de furt agravant în Vernasal in Correze în data de 29 iulie 2011 și pentru 10 furturi în forma agravată comise între 1 iulie 2011 - 10 septembrie 2011, în departamentele Correze, Le Cantal, La Haute-Loire.

Condamnatul nu a recunoscut faptele înainte de a se sustrage de la judecată și de a părăsi teritoriul francez, deși se afla sub control judiciar. Din cercetări a rezultat că autoturismul B. a fost achiziționat de către persoana solicitată A. și a fost observat în toate locurile unde au fost comise faptele, acesta fiind distrus prin incendiere după comiterea ultimei fapte.

S-a mai arătat că persoana solicitată A. a fost recunoscut de 4 martori la locul unde au fost comise furturile în forma agravată.

Deși persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea către autoritățile judiciare franceze pentru executarea restului de pedeapsă de 2 ani 8 luni și 7 zile din pedeapsa totală de 3 ani închisoare, stabilită prin Hotărârea definitivă a Tribunalului Corecțional din Brive la Gaillarde - Franța, la data de 3 septembrie 2015, Curtea de Apel a constatat că nu este incident niciun motiv din cele prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004, republicată așa încât a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În raport de susținerea persoanei solicitate, în sensul că a fost judecat în lipsă, Curtea de Apel a dat eficiență dispozițiilor art. 97 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004, "în cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate aplicate printr-o hotărâre pronunțată în lipsă, dacă persoana în cauză nu a fost citată personal și nici informată în orice alt mod cu privire la data și locul ședinței de judecată care a condus la hotărârea pronunțată în lipsă, predarea persoanei solicitate va fi acordată dacă autoritatea judiciară emitentă garantează că persoana care face obiectul mandatului european de arestare are posibilitatea să obțină rejudecarea cauzei în statul membru emitent, în prezența sa "întrucât la dosarul cauzei nu exista hotărârea definitivă de condamnare, în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare în scopul executării pedepsei cu închisoarea, Curtea de Apel a avut în vedere dispozițiile art. 98 alin. (2) lit. i) pct. 3 potrivit căruia, în cazul în care persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare, însă, imediat după predarea sa, acesteia i se va înmâna personal respectiva hotărârea și i se va aduce la cunoștință că hotărârea de condamnare este supusă, într-un termen determinat, unei căi de atac, ocazie cu care instanța competentă va putea verifica hotărârea atacată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în urma soluționării căii de atac, la judecarea căreia poate participa personal, hotărârea de condamnare poate fi desființată.

Examinând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, după întocmirea sentinței prevăzute la art. 107 sau a încheierii prevăzute la alin. (2) ori (9), după caz, judecătorul emite de îndată un mandat de arestare. Dispozițiile C. proc. pen. cu privire la conținutul și executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător.

Potrivit prevederilor art. 233 alin. (2) C. proc. pen., termenul de 30 de zile pentru care se dispune arestarea preventivă curge de la data punerii în executare a măsurii față de inculpatul arestat preventiv.

Din actele dosarului, rezultă că prima instanță, sesizată cu cererea de punere în executare a mandatului european de arestare emis la data de 19 februarie 2016 de către autoritățile judiciare franceze, nu s-a pronunțat asupra acesteia până la expirarea perioadei de reținere, dispusă prin Ordonanța din 12 mai 2016, pe o perioadă de 24 de ore până în data de 13 mai 2016, ora 16,15, persoana solicitată fiind pusă în libertate.

Prin Adresa din 18 mai 2016, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, Biroul de Executări Penale a comunicat că Mandatul de arestare din 13 mai 2016, emis în baza Sentinței penale nr. 93 din 13 mai 2016, pronunțată de această instanță, în vederea predării către autoritățile judiciare din Franța, a persoanei solicitate A., nu a fost pus în executare, acesta fiind dat în urmărire națională prin Dispoziția din 15 mai 2016, așa cum rezultă din Adresa din 16 mai 2016 a D.G.P.M.B. - S.I.C.

În cauză, în raport cu prevederile legale sus-menționate, Curtea de Apel București trebuia să dispună arestarea pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii efective în executare a mandatului de arestare, iar nu de la data de 13 mai 2016, așa cum se menționează în minuta sentinței penale atacate. Or, așa cum rezultă din actele dosarului durata arestării preventive față de persoana solicitată A. a început să curgă de la data de 13 mai 2016, însă măsura preventivă nu a putut fi pusă în executare întrucât persoana solicitată se sustrage executării măsurii.

Neprocedând în acest mod, urmează a se admite contestația formulată Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Sentinței penale nr. 93/F din 13 mai 2016 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, privind pe intimatul persoană solicitată A.

Va fi desființată, în parte, sentința penală atacată, numai cu privire la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă a persoanei solicitate, în sensul că mandatul de arestare preventivă a persoanei solicitate A. curge de la data punerii efective în executare a acestuia.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană solicitată, în sumă de 400 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Admite contestația formulată Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Sentinței penale nr. 93/F din 13 mai 2016 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, privind pe intimatul persoană solicitată A.

Desființează, în parte, sentința penală atacată, numai cu privire la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă a persoanei solicitate, în sensul că mandatul de arestare preventivă a persoanei solicitate A. curge de la data punerii efective în executare a acestuia.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană solicitată, în sumă de 400 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 mai 2016.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-12-11
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1693/2015
Deliberând asupra contestației de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 196/2015 din data de 04 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a fost admisă sesizarea formulată
ÎCCJ 2016-05-27
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 798/2016
Decizia nr. 798/2016 Asupra contestației de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 89/F din data de 09 mai 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a fost adm
ÎCCJ 2017-10-31
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1002/2017
Decizia nr. 1002/2017 Deliberând asupra contestației de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 194/F din data de 22 octombrie 2017, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lâng
ÎCCJ 2018-10-02
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 810/2018
Deliberând asupra contestației formulată de persoana solicitată A., în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 195/F din data de 22 septembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția
ÎCCJ 2019-10-18
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 513/2019
Deliberând asupra contestației formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 215/F din data de 10 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 215/F din
Sursă