ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1161/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1161/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Decizia nr. 1161/2014
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată la data de 07 noiembrie 2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat instanței să dispună măsura declarării ca indezirabil pe o perioadă de 15 ani pentru considerente de securitate națională și luarea în custodie publică până la punerea în executare a măsurii, dar nu mai mult de 18 luni, a numiților A., B., C. și D.
Soluția instanței de fond
Prin Sentința nr. 3450 din 7 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în contradictoriu cu intimații A., B., C., D. și Inspectoratul General pentru Imigrări.
Totodată, Curtea de apel a declarat pe numiții A., cetățean afgan, B., cetățean afgan, C., cetățean afgan și D., cetățean afgan, ca persoane indezirabile pentru rațiuni de securitate națională pe o perioadă de 15 ani și a dispus luarea în custodie publică a străinilor până la îndepărtarea de pe teritoriul României, în temeiul art. 97 alin. (3) O.U.G. nr. 194/2002.
Recursul
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, D. a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.
Considerentele și soluția instanței de recurs cu privire la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu ale cererii de recurs.
Argumentele de fapt și de drept relevante
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a exercitat în termen calea de atac, pentru considerentele în continuare arătate.
Potrivit dispozițiilor art. 86 O.U.G. nr. 194/2002
(1) Declararea ca indezirabil este măsura ce se dispune împotriva unui străin care a desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Procurorul sesizează instanța de judecată la propunerea instituțiilor cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1).
(5) Curtea de Apel București se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condițiile alin. (2). Hotărârea instanței este executorie. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe rațiuni de securitate națională, în conținutul hotărârii nu se menționează datele și informațiile care au stat la baza motivării acesteia.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 87 alin. (1) Hotărârea prevăzută la art. 86 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța se pronunță în termen de 5 zile de la data primirii cererii.
Totodată, conform dispozițiilor art. 489 C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
Se reține că potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ. când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat faptul că sentința a fost comunicată recurentului la data de 21 noiembrie 2013, iar cererea de recurs a fost înregistrată prin fax la instanța de fond la data de 3 decembrie 2013, cu depășirea termenului de 10 zile de comunicare, prevăzut de dispozițiile art. 87 alin. (l) din O.U.G. nr. 194/2002.
Completul de filtru reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că nu există motive de casare de ordine publică care să fie ridicate din oficiu de către instanță.
În fine, Înalta Curte constată că în cauză nu s-a făcut nici dovada existenței vreuneia din situațiile prevăzute de art. 186 C. proc. civ., în sensul că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, pentru a opera instituția repunerii în termen, întrucât susținerile apărătorului recurentului referitoare la așa-zisele defecțiuni tehnice ale faxului sunt lipsite de relevanță juridică, din actele dosarului nerezultând vreo dovadă care să confirme trimiterea prin fax a cererii de recurs înainte de data de 3 decembrie 2013.
Soluția instanței de recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D. împotriva Sentinței civile nr. 3450 din 7 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2014.
Procesat de GGC - CT