ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1877/2016
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1877/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr.
1877/2016
Asupra
recursului de față,
Din
examinarea actelor și lucrărilor cauzei, constată
următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 189 din 12
mai 2016, dată în Dosarul nr. x/215/2013, Tribunalul Dolj a respins
contestația la executare complinită formulată de debitoarea A.
în contradictoriu cu intimata B. Craiova.
Pentru a
hotărî astfel a reținut tribunalul că la data de 12 octombrie
2015 a fost înregistrată contestația la executare formulată de
contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata B. Craiova, împotriva tuturor
actelor de executare întocmite în Dosarul nr. x/E/2010 al C., solicitând
desființarea tuturor actelor de executare inclusiv a somației
emisă la 28 septembrie 2015. La data de 26 noiembrie 2015, contestatoarea
A. a depus cerere de complinire a contestației la executare, în sensul
că înțelege să conteste și procesul verbal din 17 noiembrie
2015 întocmit de C. prin care a fost evacuată din imobil.
Analizând
actele și lucrările dosarului, instanța a constatat și
reținut că, prin Sentința civilă nr. 19151 din 09 decembrie
2009 a Judecătoriei Craiova Județul Dolj, definitivă și
irevocabilă, pronunțată în Dosarul nr. x/215/2009, a fost
admisă acțiunea formulată de B. Craiova împotriva pârâților
A. și D., s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 4450 din 03
martie 2006 încheiat între B. Craiova și pârâți, au fost
obligați pârâții la plata sumei de 255,11 lei reprezentând chirie
și majorări de întârziere aferente perioadei februarie 2009 - iunie
2009, s-a dispus evacuarea pârâților din imobilul situat în Craiova.
În baza
acestui titlu executoriu, la data de 12 mai 2010, B. Craiova a formulat cerere
de executare silită la C., formându-se Dosarul de executare nr. x/E/2010,
solicitând executarea silită a titlului executoriu nr. x/215/2009 -
Sentința civilă nr. 19151 din 09 decembrie 2009, definitivă,
executorie și irevocabilă, privind pe debitorii A. și D., pentru
evacuare.
La data de 28
septembrie 2015 s-a emis somație pentru evacuarea imobilului, iar la data
de 17 noiembrie 2015 s-a încheiat procesul verbal de evacuare în Dosarul de
executare nr. x/E/2010, prin care s-a pus în executare titlul executoriu
reprezentat de Sentința civilă nr. 19151/2009, debitoarea A.
declarând că nu se opune la evacuare, a eliberat imobilul și l-a
predat în prezența executorului judecătoresc, creditoarei.
În ceea ce
privește excepția prescripției dreptului de a cere executarea
silită, instanța a reținut că potrivit art. 405 alin. (1)
C. proc. civ., dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen
de trei ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în
materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de
10 ani. Având în vedere că, în speță, titlul executoriu -
Sentința civilă nr. 19151/2009 a Judecătoriei Craiova, cuprinde
dispoziția rezilierii contractului de închiriere, contract de închiriere
rezultat în temeiul dreptului de proprietate asupra imobilului, drept de
proprietate ce reprezintă drept real imobiliar, instanța a apreciat
că în speță termenul de prescripție aplicabil este de 10
ani și ca atare, a reținut ca neîntemeiată excepția
prescripției dreptului de a cere executarea silită a titlului
executoriu.
Prin Decizia
civilă nr. 2202 din 09 decembrie 2015, dată în Dosarul nr.
x/215/2015, considerată de revizuentă a fi potrivnică Deciziei
civile nr. 189/2016, Tribunalul Dolj a respins apelul formulat de reclamanta B.
Craiova împotriva Sentinței civile nr. 8767 din 04 iunie 2015,
pronunțată de Judecătoria Craiova, în Dosarul nr. x/215/2015, în
contradictoriu cu pârâta A.
Pentru a
hotărî astfel, a reținut Tribunalul că prin acțiunea
înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 03 iulie 2015,
sub nr. x/215/2015, reclamanta B. Craiova a chemat în judecată pârâta A.,
solicitând instanței să dispună evacuarea pârâtei din
spațiul cu destinația de locuință situat în Craiova, pe
care îl ocupă fără forme legale, cu cheltuieli de judecată.
Prin
Sentința civilă nr. 9942 din 05 august 2015, pronunțată de
Judecătoria Craiova, în Dosarul nr. x/215/2015, a fost admisă
excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta
A. și în consecință, a fost respinsă cererea de evacuare
formulată de reclamanta B. Craiova, înregistrată sub nr.
J16/752/1995, în contradictoriu cu pârâta A., pentru autoritate de lucru
judecat, a fost respinsă excepția lipsei calității
procesuale active, invocată de pârâtă, a fost respinsă cererea
reclamantei pentru acordarea cheltuielilor de judecată, a fost
obligată reclamanta să plătească pârâtei cheltuieli de
judecată în cuantum de 500 lei.
Instanța
a reținut că excepția autorității de lucru judecat,
invocată de pârâta A., este întemeiată, fiind admisă, pentru
următoarele considerente:
Autoritatea
de lucru judecat presupune o triplă identitate între elementele a
două cauze civile, respectiv: identitate de părți, de obiect
și de cauză.
În
speță, există această identitate, astfel că
există autoritatea de lucru judecat a Sentinței civile nr. 19151 din
09 decembrie 2009 pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul
nr. x/215/2009, rămasă irevocabilă, cu privire la cererea de
evacuare din prezenta acțiune, chiar dacă prezenta cauză se
judecă potrivit unei proceduri speciale, cu atât mai mult, cu cât în
sentința menționată s-a analizat fondul dreptului. Astfel, prin
Sentința civilă nr. 19151 din 09 decembrie 2009, rămasă
irevocabilă, Judecătoria Craiova a admis acțiunea reclamantei B.
în contradictoriu cu pârâții A. și D., dispunând rezilierea contractului
de închiriere nr. 4450 din 03 martie 2006, evacuarea pârâților din
imobilul situat în Craiova, județul Dolj, precum și obligarea
acestora la plata chiriei restante pentru perioada februarie - iunie 2009.
Cauza are ca
obiect tocmai evacuarea pârâtei A. din același imobil, cerere deja
analizată și soluționată irevocabil. Prin urmare, se opune
autoritatea de lucru judecat iar reclamanta nu are interes să mai
promoveze o astfel de acțiune, având posibilitatea de a executa
sentința menționată.
În ceea ce
privește excepția lipsei calității procesuale active a
reclamantei, instanța a reținut că aceasta are un drept de
administrare a unui bun aparținând Municipiului Craiova, drept dovedit cu
Hotărârea nr. 144/2012 a Consiliului local al mun. Craiova, prin care locuința
pe care pârâta o ocupă în prezent fără forme legale (ca urmare a
rezilierii contractului de închiriere) a fost dată în administrarea B.
Craiova, iar în virtutea acestui drept, reclamanta poate valorifica bunurile
imobile date în administrare, inclusiv dreptul de a închiria locuințele
respective sau de acționa în justiție pentru realizarea drepturilor
și obligațiilor stabilite prin contractile de închiriere.
Întrucât
instanța a admis excepția autorității de lucru judecat, a
respins cererea de evacuare.
Împotriva
acestei sentințe a declarat apel reclamanta B. Craiova susținând, în
esență, că prima instanță a greșit admițând
excepția autorității de lucru judecat, dat fiind că între
cele două cauze nu există identitate de obiect, cauză și
părți; nu s-a pus în discuție aspectul referitor la punerea în
executare a respectivului titlu executoriu; a stabilit și acordat
greșit cheltuielile de judecată acordate pârâtei.
Prin Decizia
nr. 189 din 12 mai 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/215/2013
Tribunalul Dolj a respins apelul ca nefondat reținându-se ca neîntemeiate
criticile apelantei, în condițiile în care, potrivit procesului-verbal
încheiat la data de 17 noiembrie 2015 de C., titlul executoriu reprezentat de
Sentința civilă nr. 19151 din 09 decembrie 2009, pronunțată
de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. x/215/2009, a fost pus în executare,
executarea silită fiind finalizată prin evacuarea intimatei-pârâte
din respectivul imobil.
S-a mai
constatat că la data pronunțării apelului, apelanta nu a mai
justificat niciun interes legitim, legal și actual pentru obținerea
unui nou titlu executoriu de evacuare a aceleiași pârâtei din unul și
același imobil locativ, situat în Craiova, jud. Dolj, de vreme ce,
așa cum se atestă prin actul de executare menționat, intimata-pârâtă
a fost evacuată din acel spațiu locativ.
La data de 01
iunie 2016 pe rolul Curții de Apel Craiova a fost înregistrată
cererea de revizuire formulată în temeiul dispozițiilor art. 322 pct.
7 C. proc. civ. de la 1865 de revizuenta B. Craiova în contradictoriu cu
intimata A.
În motivarea
cererii sale, revizuenta a arătat că în fapt, așa cum este
prevăzut în art. 322 alin. (1) pct. 7 există hotărâri
definitive/irevocabile potrivnice, pronunțate de instanțe diferite,
între aceleași persoane cu aceeași calitate procesuală.
Prin Decizia
nr. 298 din 1 septembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova,
secția I civilă, a fost respinsă cererea de revizuire a deciziei
Tribunalului Dolj nr. 189 din 12 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr.
x/215/2013, formulată de petentul B. în contradictoriu cu intimata A.
În motivarea
soluției s-a reținut că, potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
se poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive, dacă
există o altă hotărâre definitivă, potrivnică cu
prima, dată de o instanță de același grad sau de grad
deosebit, însă, trebuie ca cele două hotărâri să fie date
în una și aceeași pricină, dar și între aceleași
persoane, având aceeași calitate, condiții care, în speță,
nu sunt îndeplinite.
Rațiunea
reglementării revizuirii prevăzută în art. 322 pct. 7 C. proc.
civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea
principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții
contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași
cauză și aceleași părți. O astfel de situație nu
se întâlnește în cazul de față.
Revizuenta a
susținut că Decizia nr. 189 din 12 mai 2016 pronunțată de
Tribunalul Dolj în Dosarul nr. x/215/2015 este contrară unor hotărâri
definitive prin care s-a statuat asupra valabilității titlului executoriu
respectiv Sentința nr. 19151 din 09 decembrie 2009 pronunțată de
Judecătoria Craiova în Dosarul nr. x/215/2009, Sentința civilă
nr. 2795/2014 pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr.
x/215/2013, Sentința civilă nr. 9942 din 05 08 2015 pronunțată
de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. x/215/2015, fiind
încălcată autoritatea de lucru judecat a acestora.
Pentru a se
statua asupra admisibilității unei cereri de revizuire, în
această ipoteză legală, trebuie îndeplinite următoarele
condiții: să fie vorba despre hotărâri definitive
contradictorii, pronunțate nu în același proces, ci în procese
diferite, dar care să se refere la același litigiu, ceea ce presupune
tripla identitate, de părți, obiect și cauză.
Astfel,
Curtea a procedat la o analiză prin prisma acestor dispoziții, a
ultimei hotărâri, Decizia nr. 189/2016 pronunțată de Tribunalul
Dolj în Dosarul nr. x/215/2015, împotriva căreia s-a formulat cerere de
revizuire prin raportare la fiecare din hotărârile anterioare. Prin
această decizie, s-a admis recursul, s-a modificat sentința în sensul
că s-a admis contestația la executare, s-a constatat perimată
executarea silită, s-a constatat prescris dreptul de a cere executarea
silită și s-au anulat actele de executare întocmite în Dosarul de
executare nr. x/E/2010 al C.
Această
hotărâre nu este contrară Sentinței nr. 19151/2009
pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. x/215/2009,
deoarece prin aceasta s-a admis acțiunea, s-a dispus rezilierea
contractului de închiriere și evacuarea pârâților din imobil, nefiind
îndeplinită condiția identității de cauză și
obiect.
Decizia nr.
189/2016 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. x/215/2015 nu
este contrară nici Hotărârilor nr. 9942/2015 pronunțată de
Judecătoria Craiova în Dosarul nr. x/215/2015 și nr. 2795 din 27
februarie 2014 pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr.
x/215/2013, deoarece prin aceste hotărâri, pronunțate în litigii
având ca obiect evacuare, s-a reținut excepția autorității
de lucru judecat, constatând instanțele că sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 431 alin. (1) noul C. proc. civ.,
respectiv tripla identitate în raport de Sentința nr. 19151/2009
pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. x/215/2009 prin
care s-a soluționat irevocabil, anterior, acțiunea în evacuare.
Așadar,
a reținut Curtea, Decizia nr. 189/2016 pronunțată de Tribunalul
Dolj în Dosarul nr. x/215/2015 nu contravine acestor hotărâri în sensul
prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., deoarece nu este
îndeplinită condiția triplei identități, neavând
același obiect sau aceeași cauză, prin aceste hotărâri nu
s-a tranșat de instanțe problema puterii executorii a titlului
executoriu reprezentat de Sentința nr. 19151/2009 pronunțată de
Judecătoria Craiova, astfel încât să se poată spune că s-a încălcat
autoritatea de lucru judecat a acestora și astfel să fie îndeplinite
condițiile impuse de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
În baza art.
274 C. proc. civ. de la 1865, a obligat revizuenta la plata cheltuielilor de
judecată efectuate de intimată în cuantum de 700 lei, reprezentând
onorariu de avocat.
Împotriva
acestei decizii a formulat recurs B. Craiova invocând dispozițiile art.
304 pct. 7,8 și 9 C. proc. civ. solicitând să se constate că
sunt îndeplinite condițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Susține
recurenta că autoritatea de lucru judecat care s-a opus tuturor
acțiunilor formulate ulterior cauzei cu nr. x/215/2009, nu este o
autoritate de lucru judecat temporară sau specială ci una
permanentă tocmai pentru faptul că instanțele au reținut
valabilitatea puterii executorii a titlului executoriu reprezentat de
Sentința nr. 19151/2009 care putea fi pusă în executare.
Nu ar fi
putut fi opusă o autoritate de lucru judecat în lipsa unei triple
identități de părți, obiect și cauza cum de altfel nu
putea fi opusă această autoritate de lucru judecat în prezența
intervenirii unei prescripții generale de 3 ani, în speță fiind
vorba de un titlu executoriu emis în materia unei acțiuni reale
imobiliare, caz în care operează prescripția specială de 10 ani.
Arată recurenta
că în Dosarul nr. x/215/2015 chiar B. Craiova a ridicat excepția
prescripției dreptului de a cere executarea silită în baza titlului
executoriu reprezentat de Sentința nr. 19151/2009, ca fiind supus
prescripției de 3 ani, această excepție fiind respinsă de
instanța de judecată care s-a pronunțat cu privire la termenul
de prescripție de 10 ani la care se încadrează titlul executoriu
deținut, statuând asupra valabilității acestui titlu ce poate fi
pus în executare.
Curtea a
constatat și reținut pe finalul considerentelor deciziei că
prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., nu se întâlnesc în speța de
față, nu este îndeplinită tripla identitate și nu s-a
tranșat de către instanțe problema puterii executorii a titlului
executoriu reprezentat de Sentința nr. 19151/2009, acesta fiind singura
motivare ce stă la baza respingerii cererii de revizuire ca fiind
nefondată.
Consideră
recurenta că instanța s-a pronunțat în mod nelegal în
această speță, ignorând aspecte fundamentale, legale, de care a
luat cunoștință pe parcursul desfășurării
procesului, le-a constatat existența, menționându-le în
considerentele deciziei pronunțate dispunând în totală
contradicție cu acestea.
Înalta Curte,
analizând cererea de recurs prin prisma criticilor formulate constată că
recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În
susținerea recursului au fost indicate motivele de nelegalitate
prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.
Conform art.
304 pct. 7, 8 și 9 modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere
numai pentru motive de nelegalitate, când hotărârea nu cuprinde motivele
pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori
străine de natura pricinii; când instanța, interpretând greșit
actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul
lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia; când hotărârea
pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu
încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Recurenta a
invocat aspectul contradictoriu al deciziei atacate în sensul că,
deși instanța a reținut aspectele fundamentale ale cauzei, a
dispus în totală contradicție cu acestea.
Critica este
nefondată întrucât nu vizează aspectul contradictoriu al deciziei ci
modalitatea de interpretare și de aplicare a legii la situația de
fapt, atributul instanței de judecată. Din examinarea considerentelor
deciziei rezultă că instanța a respins cererea de revizuire
reținând că nu este îndeplinită condiția triplei
identități, sub aspectul obiectului și cauzei, prin
hotărârile pretins contradictorii nefiind tranșată problema
puterii executorii a titlului executoriu reprezentat de Sentința nr.
19151/2009 pronunțată de Judecătoria Craiova.
Referitor la
invocarea art. 304 pct. 8, respectiv că prin hotărârea recurată
a fost interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a fost
schimbată natura ori înțelesul lămurit și vădit
neîndoielnic al acestuia, Înalta Curte nu a putut identifica critici care
să susțină acest motiv de nelegalitate.
Recurenta a
invocat și motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9
susținând că hotărârea a fost dată cu încălcarea
și aplicarea greșită a legii.
Aspectul
esențial pe care îl critică recurenta se referă la faptul
că instanța a reținut greșit că nu este întrunită
tripla identitate de părți, obiect și cauză, motiv pentru
care a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 322 pct. 7
C. proc. civ.
Înalta Curte,
reține că și această critică este nefondată.
Între
părți a avut loc un prim litigiu soluționat prin Sentința
civilă nr. 19151 din 09 decembrie 2009, rămasă irevocabilă,
prin care Judecătoria Craiova a admis acțiunea reclamantei B. în
contradictoriu cu pârâții A. și D., dispunând rezilierea contractului
de închiriere nr. 4450 din 03 martie 2006, evacuarea pârâților din
imobilul situat în Craiova, județul Dolj, precum și obligarea
acestora la plata chiriei restante pentru perioada februarie - iunie 2009.
Această
sentință a fost pusă în executare silită de către
creditoare însă prin Decizia nr. 189/2016 pronunțată de
Tribunalul Dolj în Dosarul nr. x/215/2015, s-a admis recursul contestatoarei,
s-a modificat sentința în sensul că s-a admis contestația la
executare, s-a constatat perimată executarea silită, s-a constatat
prescris dreptul de a cere executarea silită și s-au anulat actele de
executare întocmite în Dosarul de executare nr. x/E/2010 al C.
Reclamanta a
formulat o nouă cerere de evacuare a aceleiași pârâte iar prin
Sentința nr. 9942/2015 din 05 august 2015 dată în Dosarul nr.
x/215/2015 - Judecătoria Craiova această a fost respinsă
reținându-se autoritatea de lucru judecat, pe considerentul
existenței triplei identități de părți, obiect și
cauză.
Analizând
istoricul litigios și dispozitivele deciziilor pretins contradictorii,
Curtea de apel Craiova a respins în mod corect cererea de revizuire
reținând că în speță, nu s-a dezlegat de către
instanțe problema puterii executorii a titlului executoriu reprezentat de
Sentința nr. 19151/2009 pronunțată de Judecătoria Craiova,
astfel încât să se poată spune că s-a încălcat autoritatea
de lucru judecat a acesteia.
Într-adevăr,
soluția dată prin decizia supusă revizuirii nu are
influență asupra puterii executorii a titlului executoriu reprezentat
de Sentința nr. 19151/2009 pronunțată de Judecătoria
Craiova ci doar asupra executării silite pornite în Dosarul de executare
nr. x/E/2010 față de care a intervenit perimarea executării
silite. Faptul că s-a constatat perimarea executării silite într-un
dosar de executare nu constituie un impediment legal pentru înregistrarea unui
nou dosar de executare silită înăuntrul termenului de
prescripție a dreptului de a solicita executarea silită.
În aceste
condiții, rezultă cu evidență că, în mod corect s-a
constatat prin decizia atacată că nu este îndeplinită tripla
identitate de părți, obiect și cauză sub aspectul
obiectului și cauzei.
Față
de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. Înalta
Curte, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE
CONSIDERENTE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de recurenta B. Craiova reprezentată de E. împotriva
Deciziei nr. 298 din 1 septembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel
Craiova, secția I civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2016.
Procesat de