ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 74/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 74/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia
nr. 74/2017
Asupra contestației în anulare de față,
constată următoarele;
Prin
sentința civilă nr. 1992 din 13
noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul București,
secția a IV-a civilă, s-a admis cererea formulată de
reclamanta SC A. SRL, s-a constatat nulitatea absolută parțială
a Certificatului de înregistrare a desenului/modelului industrial din 2003 cu
denumirea „Plăci din material plastic ce înglobează materiale de
construcții, titular B., în ceea ce
privește modelul industrial nr. 6, intitulat „acoperiș din
țigle", fiind obligat pârâtul B. la plata către reclamantă
a sumei de 7.563,80 lei, cheltuieli de judecată.
împotriva sentinței civile nr. civilă
nr. 1992 din 13 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul
București, secția a IV-a civilă, a declarat apel pârâtul B.
Prin Decizia civilă nr. 70/A din 25 februarie 2014,
Curtea de Apel București, secția a IX-a civila și pentru cauze
privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și
asigurări sociale,
a respins excepția
tardivității completării apelului și a respins, ca
nefondat, apelul formulat de apelantul-pârât B.
De asemenea, prin Decizia civilă nr. 211/A
din 14 mai 2014, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă,
a dispus completarea dispozitivului Deciziei civile nr. 70A/25 februarie 2014
pronunțată de Curtea de Apel București, obligând apelantul-pârât
B. să plătească intimatei-reclamante SC A. SRL suma de 5.492
lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pârâtul B. a declarat recurs împotriva Deciziilor
nr. 70/A din 25 februarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind
proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale,
și nr. 211/A din 14 mai 2014, pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a IV-a civilă.
Cu ocazia judecării recursului, la
termenul din data de 2 iunie 2015, recurentul-pârât B. a solicitat acordarea
unui nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării,
cerere ce a fost respinsă de către completul de judecată, motiv
pentru care acesta a formulat oral cerere de recuzare a completului 9.
Prin încheierea din data de 10 iunie 2015
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
I civilă, în Dosarul nr. x/3/2010*/a3, a fost anulată, ca
netimbrată, cererea de recuzare.
În considerente s-a reținut
că petentul nu s-a conformat cerinței legale de achitare a taxei
judiciare de timbru de 4 lei și timbrului judiciar de 0,î 5 lei pentru
soluționarea cererii de recuzare.
Împotriva acestei încheieri pârâtul B. a
formulat, la data de 11 mai 2016
, contestație în
anulare.
În motivarea acesteia, contestatorul a
arătat că, la data de 10 iunie 2015, a primit o adresă
emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 3
iunie 2015, prin care i s-a adus la cunoștință obligația de
a achita și a depune la dosar taxa judiciară de timbru aferentă
cererii de
recuzare. A constatat
ulterior că cererea de recuzare a fost anulată, ca netimbrată,
Ia termenul din 10 iunie 2015.
De asemenea, contestatorul a învederat că
nu a primit corespondența Ia o dată care să îi dea posibilitatea
să îndeplinească obligația ce i s-a pus în vedere de către
instanță, fiind încălcate prevederile art. 20 alin. (2) din
Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 35 alin. 3
din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, motiv pentru care
solicită să se constate că actele de procedură sunt lovite
de nulitate.
În drept, contestația în anulare a fost
întemeiată pe prevederile art. 317 alin. (1) C. proc. civ., fiind invocate
și dispozițiile art. 105 C. proc. civ.
Înalta
Curte urmează
a constata inadmisibilitatea cererii, pentru următoarele motive;
Contestația în anulare este o cale
extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia se poate
obține, în cazuri expres și limitativ prevăzute de lege,
desființarea unor hotărâri judecătorești pronunțate cu
nesocotirea unor norme procedurale.
Conform prevederilor art. 317 alin. (1)
pct. 1 C. proc. civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu
contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai
dacă aceste motive nu au putut 11 invocate pe calea apelului sau
recursului, când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a
judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.
Rezultă din prevederile legale anterior
enunțate că obiect al contestației în anulare reglementate de
dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. nu poate fi decât o hotărâre
prin care s-a soluționat pricina.
În speță, hotărârea ce face
obiectul prezentei cereri este o încheiere de ședință prin care
s-a anulat, ca netimbrată, o cerere de recuzare, care nu se
încadrează în nici una din categoriile prevăzute de lege.
Procedura asupra cercetării și judecării
cererii de recuzare este o procedura incidentala, al cărei obiect este cu
totul distinct de obiectul propriu al procesului, or, pe calea
contestației în anulare, se pot ataca doar hotărâri prin care a fost
soluționată pricina, și nu hotărâri ce vizează
incidente procedurale intervenite în procesul soluționării cauzei.
Pentru argumentele mat sus arătate, Înalta Curte
urmează să respingă, ca inadmisibilă, contestația în
anulare formulată de contestatorul B.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în
anulare formulată de contestatorul B. împotriva încheierii din data de 10
iunie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,
secția I civilă, în Dosarul nr. x/3/2010*/a3.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2017.