ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 74/2017

Decizia nr. 74/2017 Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele; Prin sentința civilă nr. 1992 din 13 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, s-a admis cererea formulată de reclamanta SC A. SRL, s-a constatat nulitatea absolută parțială a Certificatului de înregistrare a desenului/modelului industrial din 2003 cu denumirea „Plăci din material plastic ce înglobează materiale de construcții, titular B., în ceea ce privește modelul industrial nr. 6, intitulat „acoperiș din țigle", fiind obligat pârâtul B. la plata către reclamantă a sumei de 7.563,80 lei, cheltuieli de judecată.

împotriva sentinței civile nr. civilă nr. 1992 din 13 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a declarat apel pârâtul B. Prin Decizia civilă nr. 70/A din 25 februarie 2014, Curtea de Apel București, secția a IX-a civila și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins excepția tardivității completării apelului și a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-pârât B. De asemenea, prin Decizia civilă nr. 211/A din 14 mai 2014, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a dispus completarea dispozitivului Deciziei civile nr. 70A/25 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, obligând apelantul-pârât B. să plătească intimatei-reclamante SC A. SRL suma de 5.492 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Pârâtul B. a declarat recurs împotriva Deciziilor nr. 70/A din 25 februarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, și nr. 211/A din 14 mai 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Cu ocazia judecării recursului, la termenul din data de 2 iunie 2015, recurentul-pârât B. a solicitat acordarea unui nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării, cerere ce a fost respinsă de către completul de judecată, motiv pentru care acesta a formulat oral cerere de recuzare a completului 9. Prin încheierea din data de 10 iunie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/3/2010*/a3, a fost anulată, ca netimbrată, cererea de recuzare.

În considerente s-a reținut că petentul nu s-a conformat cerinței legale de achitare a taxei judiciare de timbru de 4 lei și timbrului judiciar de 0,î 5 lei pentru soluționarea cererii de recuzare. Împotriva acestei încheieri pârâtul B. a formulat, la data de 11 mai 2016 , contestație în anulare. În motivarea acesteia, contestatorul a arătat că, la data de 10 iunie 2015, a primit o adresă emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 3 iunie 2015, prin care i s-a adus la cunoștință obligația de a achita și a depune la dosar taxa judiciară de timbru aferentă cererii de recuzare.

A constatat ulterior că cererea de recuzare a fost anulată, ca netimbrată, Ia termenul din 10 iunie 2015. De asemenea, contestatorul a învederat că nu a primit corespondența Ia o dată care să îi dea posibilitatea să îndeplinească obligația ce i s-a pus în vedere de către instanță, fiind încălcate prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 35 alin. 3 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, motiv pentru care solicită să se constate că actele de procedură sunt lovite de nulitate. În drept, contestația în anulare a fost întemeiată pe prevederile art. 317 alin. (1) C. proc. civ., fiind invocate și dispozițiile art. 105 C. proc.

civ. Înalta Curte urmează a constata inadmisibilitatea cererii, pentru următoarele motive; Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia se poate obține, în cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, desființarea unor hotărâri judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale. Conform prevederilor art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut 11 invocate pe calea apelului sau recursului, când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.

Rezultă din prevederile legale anterior enunțate că obiect al contestației în anulare reglementate de dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. nu poate fi decât o hotărâre prin care s-a soluționat pricina. În speță, hotărârea ce face obiectul prezentei cereri este o încheiere de ședință prin care s-a anulat, ca netimbrată, o cerere de recuzare, care nu se încadrează în nici una din categoriile prevăzute de lege. Procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedura incidentala, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului, or, pe calea contestației în anulare, se pot ataca doar hotărâri prin care a fost soluționată pricina, și nu hotărâri ce vizează incidente procedurale intervenite în procesul soluționării cauzei.

Pentru argumentele mat sus arătate, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B. împotriva încheierii din data de 10 iunie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/3/2010*/a3. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2017.