ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3539/2016

Decizia nr. 3539/2016

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 41 din 15 februarie 2016, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetentei materiale și a declinat cauza privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Federația Română de Natație și Pentatlon Modern, în favoarea Curții de Apel Cluj, spre competentă soluționare în favoarea Tribunalului București.

Învestit prin declinare, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 4275 din 27 iunie 2016 a admis excepția necompetentei materiale, a declinat cauza privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Federația Română de Natație și Pentatlon Modern, în favoarea Curții de Apel Cluj.

Constatând ivirea conflictului negativ de competentă a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Curții de Apel Cluj, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, „(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (1

1

) Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.”

Deci, art. 10 alin. (1) și alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Înalta Curte constată că reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Federația Română de Natație și Pentatlon Modern a solicitat:

- anularea Hotărârii nr. 1 din 18 iunie 2015 emise de Comisia de Disciplină a F.R.N.P.M. prin care s-a dispus sancționarea sa cu suspendarea temporară din activitatea competițională internă și/sau internațională;

- obligarea pârâtei la plata tuturor drepturilor bănești ce i s-ar fi cuvenit pe perioada suspendării, în cuantum de 15.648 lei, la care se adaugă dobânda legală de la data scadențelor până la plata efectivă.

- obligarea pârâtei la plata sumei de 30.000 lei, reprezentând daune morale

- obligarea pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecată

Potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 alin. (3): „Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale”.

Deci, reclamantul a înțeles să introducă acțiunea la Curtea de Apel Cluj adică la instanța competentă de la domiciliul său.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâta Federația Română de Natație și Pentatlon Modern în favoarea Curții de Apel Cluj, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 decembrie 2016.